Era evident că un fenomen precum pandemia avea să determine o serie de efecte negative în lanț, printre care cel mai important fiind inflatia. Afacerile mici și clienții au depus eforturi constante pentru a se putea adapta la costurile în creștere și la criza lanțului de aprovizionare.

Inflatia rămâne și în prezent la un nivel îngrijorător, preconizându-se că trendul în creștere va fi prelungit până la mijlocul acestui an. Provocarea majoră este însă pentru proprietarii de afaceri mici, care se confruntă cu efectele inflației, mai ales prin prisma faptului că procesele operaționale și profitabilitatea au fost afectate semnificativ.

Ce este inflatia?

În economia de piață, prețurile pentru bunuri și servicii se află într-o continuă schimbare. Ca urmare a influenței unor factori, prețurile pot să se diminueze sau să crească.

Inflatia este un fenomen economic, apărut odată cu creșterea generalizată a prețurilor bunurilor și serviciilor. În termeni simpli, inflatia presupune că ce cumpărai ieri cu 10 lei, astăzi cumperi mai puțin cu aceeași sumă de bani. În acest fel, inflatia diminuează puterea de cumpărare a monedei în timp.

Ea poate avea un nivel scăzut (clienții amână cheltuirea banilor pentru a achiziționa bunuri și servicii de la companii) sau un nivel prea ridicat (afacerile se confruntă cu problema stabilirii prețurilor, în timp ce cererea depășește oferta).

Care sunt factorii care determină inflatia?

Printre principalii factori care determină inflatia, enumerăm:

Creșterea masei monetare

Deși creșterea masei monetare are menirea de a stimula economia, oferindu-le consumatorilor mai mulți bani, această măsură poate devaloriza moneda, determinând o rată ridicată a inflației.

Efectul de atragere a cererii presupune că, odată cu creșterea salariilor, oamenii vor avea mai mulți bani de cheltuit pe bunuri și servicii. Creșterea cererii de bunuri și servicii va avea ca rezultat sporirea prețurilor pe care clienții le vor suporta pentru a echilibra cererea și oferta.

Întreruperea lanțului de aprovizionare

Blocajele din lanțul de aprovizionare au fost provocate în principal de faptul că majoritatea afacerilor s-au trezit în situația de a-și reduce capacitatea de producție sau activitatea desfășurată. Motivele țin de:

• Concedierea în masă a angajaților;
• Creșterea prețurilor materiilor prime, utilităților, etc;
• Cantitățile reduse sau lipsa de produse necesare activității desfășurate;
• Blocarea mărfurilor în porturi;
• Încasarea lentă a facturilor emise;
• Accesul limitat la finanțare;
• Planificarea precară a stocurilor și proceselor operaționale ș.a.

Toate aceste lucruri creează un efect de împingere a costurilor, adică afacerile urmăresc să își mențină profitabilitatea transferând costurile de producție mari către consumatorul final sub formă de prețuri majorate.

Șomaj încurajat de autorități

Nevoite să diminueze numărul de angajați, pe fondul lipsei de numerar și a incapacității de plată a salariilor, companiile au fost susținute de măsurile autorităților. În cazul întreruperii temporare, parțiale sau totale a activității, companiile puteau opta pentru șomajul tehnic al angajaților, ceea ce implica oferirea unei indemnizații de cel puțin 75% din salariul de bază. În acest timp, contractele erau suspendate. Firmele trebuie să identifice clar motivele economice, tehnice și structural care justifică această suspendare a activității. Dacă firma își relua activitatea, angajații se întorceau la locul de muncă. 

Cu toate acestea, au fost și situații în care angajații au fost concediați definitiv. Condiția principală pentru a primi șomaj constă în faptul că respectivele persoane nu trebuie să desfășoare activități generatoare de venituri, fapt ce determină o penurie de muncitori. Efectele se țin în lanț, forțând afacerile să crească salariile peste beneficiile de șomaj atât pentru a-I menține pe angajații actuali, cât și pentru a atrage noi salariați în caz de nevoie. Astfel, antrenorii trebuie să își adapteze abordarea privind recompensarea și angajarea. 

Ratele de schimb ale valutei

Economiile cu expunere pe piețele externe funcționează ținând cont și de valoarea dolarului sau a monedei euro. Din acest motiv, ratele de schimb joacă un rol important în determinarea ratei inflației.

Cum afectează inflatia afacerile mici?

Creșterea prețurilor îi afectează atât pe consumatori, cât și pe companii (îndeosebi afacerile mici) pentru că în cele din urmă ajung să plătească mai mult pentru produsele (materii prime, materiale) și serviciile (utilități, transport) de care au nevoie. În plus, antreprenorii sunt nevoiți să compenseze creșterea inflației prin oferirea de salarii mai mari, costuri care se vor reflecta în produsele vândute și serviciile prestate.

Odată cu sporirea cererii, apar și dificultățile în lanțul de aprovizionare și în obținerea forței de muncă specializate. În funcție de specificul afacerii și de industria în care activează, această adaptare la noile nevoi și viitoarele schimbări neașteptate este imperativă pentru succesul unei afaceri mici. În caz contrar, toate aceste provocări creează un dezechilibru uriaș concretizat în:

• Întârzieri care determină pierderea contractelor;
• Flux de numerar negativ;
• Imposibilitatea de a găsi furnizori și clienți noi.

Cum pot afacerile mici să combată efectele inflației?

În ciuda gravității pe care inflatia o provoacă, proprietarii de afaceri mici pot lua câteva măsuri. Pentru a le proteja de creșterea generalizată a prețurilor, sunt necesare:

Efectuarea din timp a planificărilor

Din cauza caracterului său imprevizibil, ar trebuie să existe întotdeauna un plan pentru orice creștere eventuală a prețurilor. Verificarea constantă a cash-flow-ului și identificarea precisă a cantității necesare de materii prime permite adaptarea rapidă la schimbările neprevăzute. În plus, o planificare exactă a stocurilor contribuie la evitarea întârzierilor:

• de livrare a materiilor prime și achitare la timp a furnizorilor, ceea ce poate ajuta la renegocierea contractelor și obținerea unor discount-uri;
• de producție, care asigură desfășurarea continuă și optimă a proceselor tehnologice;
• distribuție, reușind de altfel să satisfacă cererea clienților la timp;

2. Evaluarea frecventă a prețurilor practicate

Pentru cele mai multe afaceri mici, creșterea prețurilor poate provoca o scădere a numărului de clienți. De aceea, se recomandă să reduci prețul unuia dintre produse pentru a stimula vânzările. După ce ai atras mai mulți clienți, îi poți orienta spre a achiziționa alte produse cu marje de profit mai mari.

Cu toate acestea, ai grijă la ce produse faci astfel de schimbări. Se poate întâmpla ca și scăderea prețurilor să determine o diminuare a numărului de clienți, mai ales dacă aceștia s-au obișnuit că acel preț ridicat reflecta un nivel înalt de calitate. Analizează cu atenție orice scenariu.

3. Diminuarea cheltuielilor 

Pentru a economisii banii în cazul unor afaceri mici și pentru a ține sub control fluxul de numerar, antreprenorii trebuie să ia următoarele măsuri:

• Eficientizarea proceselor operaționale;
• Evaluarea productivității;
• Revizuirea costurilor de producție.

4. Recompensarea clienților existenți

Studiile arată că atragerea de noi clienți poate costa de până la 5 ori mai mult decât păstrarea unuia loial. În plus, creșterea loialității poate genera creșteri ale profiturilor cu 25%. 

5. Alegerea surselor de finanțare flexibile pentru afaceri mici

Inflatia crește costul creditelor, iar accesul afacerilor mici la formele tradiționale de finanțare devine din ce în ce mai limitat. Cu toate acestea, când rata inflației este ridicată, antreprenorii au nevoie de numerar pentru a acoperi costurile și pentru a echilibra cash-flow-ul. 

Una dintre soluțiile indicate pentru supraviețuirea unei afaceri mici constă în apelarea la factoring. Bazându-se doar pe facturile emise către clienți și neîncasate încă, factoring-ul îți poate ajuta afacerea să ieși din acest impas financiar. 

Serviciul presupune vânzarea facturilor neîncasate către un factor, care transformă creanțele în numerar. Având cash la dispoziție, afacerile mici pot asigura plata la timp a tuturor cheltuielilor operaționale. În acest fel, ele nu mai depind de posibilitatea clienților de a achita facturile la scadență.