Categorie: Business

Pandemia COVID-19 a provocat numeroase schimbări economice profunde atât la nivel internațional, cât și național. Similar cu alte perioade incerte din perspectivă economică, criza actuală a condus la o scădere considerabilă a activității comerciale, întreruperi ale producției, creșterea ratei șomajului și la sporirea nivelului de datorii. 

De asemenea, a provocat o deficiență de lichiditate pentru întreprinderi, care a diminuat capacitatea de îndeplinire a obligațiilor de plată a datoriilor, determinând situații de insolventa. Astfel, în prima parte a anului 2021, piața a fost caracterizată de o sporire a numărului de insolvențe cu 6,82% față de aceeași perioadă a anului trecut, înregistrându-se 1410 astfel de situații pentru companii și PFA-uri.

Descoperă în rândurile următoare ce este insolventa, care sunt cauzele și cum poate fi prevenit un astfel de dezechilibru.

Ce este insolventa?

Insolventa apare în momentul în care patrimoniului debitorului nu dispune de suficiente fonduri bănești pentru acoperirea datoriilor certe, lichide și obligatorii, societatea ajungând la un grad ridicat de îndatorare.

Există două situații în acest sens:

1. Când după 60 de zile de la termenul de plată, debitorul nu își achită datoria față de creditor, vorbim de o prezumție relativă de insolvent;
2. Când este dovedită incapacitatea de plată la scadență a datoriilor obligatorii cu resurse bănești disponibile, este vorba despre insolventa inevitabilă.

Pe de altă parte, procedura de insolventa se referă la modalitatea prin care debitorul aflat în insolventa va fi supus, după o anumită perioadă de verificare, într-un mecanism judiciar de reorganizare și în faliment sau separat, într-una dintre cele două situații.

Care este cadrul legislativ?

Principalele legi care reglementează insolvența și metodele de prevenire este Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, modificată prin OG nr. 88/2018  și Legea nr. 85 din 2006 privind procedura insolvenței.

Cine poate aplica insolventa?

Autoritățile care au dreptul de a aplica procedura de insolventa sunt:

• Instanțele judecătorești
• Judecătorul-sindic
• Administratorul judiciar
• Lichidatorul judiciar

Aceste entități sunt responsabile de realizarea promptă a tuturor activităților și actelor vizate de legislația în vigoare, precum și de respectarea tuturor drepturilor și obligațiilor celor implicați în cadrul procedurii desfășurate.

Cine poate fi supus procedurii de insolventa?

Legislația prevede că procedura de insolventa poate fi aplicată tuturor agenților economici sau persoanelor fizice autorizate care desfășoară activități economice sau profesionale, ce nu au capacitatea de a-și acoperi datoriile.

Cu toate acestea, entitățile care nu prezintă riscul de a fi supuse unei astfel de proceduri sunt:

• Persoane care nu efectuează profesii liberale;
• Entități care dispun de un regim special de insolventa;
• Forme de învățământ preuniversitar și universitar;
• Institute naționale de cercetare și dezvoltare;
• Instituții ale Academiei Române.

Care sunt cauzele insolvenței?

Motivele pentru care o societate comercială poate ajunge în incapacitate de plată în timpul unui exercițiu financiar sunt multiple. Principalii factorii care determină apariția acestui deficit sunt de natură economico-socială sau concurențială:

• Scopul afacerii și ambiția antreprenorului nu sunt la nivelul la care ar putea determina performanța în business;
• Nu există suficiente fonduri financiare pentru îndeplinirea obiectului de activitate;
• Facturile emise către clienți nu sunt încasate la timp;
• Dobânzile și alte cheltuieli generate de deprecierea monedei naționale cresc;
• Concurenții interni/ internaționali lansează produse substituibile;
• Instituțiile financiare cu care societatea colaborează intră în faliment;
• Principalul furnizor de materii prime, materiale și servicii ajunge în faliment;
• Concurența atrage principalul client al societății;
• Valoarea acțiunilor se diminuează (în cazul companiilor listate la Bursă);
• Societatea se supraîndatorează prin apelarea la prea multe credite bancare;
• Există un management defectuos în cadrul societății;
• Cererea de produse și servicii oferite de societate se diminuează semnificativ;
• Se înregistrează constant pierderi în exercițiile financiare;
• Concurența neloială poate provoca dezechilibre financiare, etc.

Care sunt efectele insolvenței?

Atunci când o companie este insolventă, există o serie de consecințe care pot afecta societatea:

1. Efecte asupra angajaților:

• au loc restructurări, încheierea contractelor de muncă realizându-se ținând cont de Codul Muncii;
• salariații capătă statutul de creditor deoarece compania nu are capacitatea de a le plăti salariile și alte drepturi salariale.

2. Efecte asupra managementului:

• managerii își pierd dreptul de luare a deciziilor, dar sunt nevoiți să colaboreze cu celelalte părți implicate în procedura de insolvență pentru a furniza informațiile necesare;

3. Alte efecte:

• facturile către furnizori și datoriile către instituțiile financiare sau stat nu sunt achitate la timp;
• achizițiile de materii prime și materiale sunt întrerupte, destabilizându-se întreaga activitate, etc.

Cum poate fi combătută insolvența?

Până la urmă, insolvența nu urmărește atragerea companiei în faliment și ulterior închiderea ei, ci are rolul de a readuce business-ul pe linia de plutire ținând cont de un plan. 

În cazul în care business-ul tău ajunge în insolvență, este necesar să iei măsuri rapide. Una dintre cele mai mai  indicate căi prin care poți adresa această dificultate se referă la identificarea unei noi surse de finanțare, care să-ți permită continuarea activităților. 

Printre altele, serviciul de factoring este o soluție optimă de finanțare a activității, care are în vedere vânzarea facturilor emise clienților către un factor astfel încât să obții cât mai repede banii necesari pentru acoperirea datoriilor. Nu doar că ai posibilitatea de a vinde un număr nelimitat de facturi (indiferent de scadența lor), dar prin factoring poți diminua efectul de domino provocat de neîncasarea la scadență a facturilor lansate.  

Cum poate fi prevenită insolvența?

Din păcate, insolvența este un moment în care foarte multe companii ajung din cauza unei perspective nerealiste a întregii activități și a unei structuri manageriale ineficiente. De aceea, pentru a preveni dezechilibrul afacerii, este necesar să ai:

• o structură organizatorică care să favorizeze luarea deciziilor corespunzătoare pentru asigurarea performanței;
• o evidență clară a tot ce înseamnă venituri și cheltuieli și implicit o evaluare constantă a cash-flow-ului.

Tot în legătură cu fluxul de numerar este și necesitatea de a avea un sistem de monitorizare și gestionare a portofoliului de clienți cu care colaborezi. Fie că apelezi la o companie de factoring, fie că ai un departament intern, administrarea și evaluarea partenerilor de business are rolul de a îmbunătăți situația financiară și de a preveni posibilele erori. De asemenea, ai în vedere și ceilalți parteneri implicați (furnizori, autorități, salaiați) întrucât aspectele intrinseci pot influența bunul mers al business-ului tău. 

Planificarea joacă și ea un rol esențial în prevenirea insolvenței. Creând un plan, ai posibilitatea de a previziona schimbări critice și de a implementa aproape instant măsuri de redresare a activității. De exemplu, în situația în care o companie identifică un potențial risc de creștere a datoriilor într-un anumit interval de timp, ea ar putea să-și creeze un fond de rezervă sau de provizioane.

În contextul unei dezvoltări echilibrate a sistemului financiar, bonitatea companiilor joacă un rol esențial. Aceasta este cea care atesta printre altele fiabilitatea si stabilitatea acestora.

Având în vedere incertitudinile existente în mediul economic actual se subliniază importanța monitorizării și evaluării performanțelor agenților economici și credibilitatea lor pe piața în care activează. 

Reprezentând o premisă importantă pentru dezvoltarea unor parteneriate de succes, bonitatea crește șansele de a aborda mai multe oportunități financiare. 

Ce înseamnă bonitate din perspectivă financiară?

Conceptul de bonitate este unul complex și presupune capacitatea operatorilor economici de a-și îndeplini obligațiile de plată. Bonitatea este privită ca un nivel de apreciere pe care instituțiile financiare le acordă acestora în cazul manifestării intenției de a apela la finanțare. 

În cele mai multe cazuri, această apreciere este acordată companiilor care solicită un credit de la bancă. 

Din perspectivă mai largă, bonitatea reflectă atât nivelul de solvabilitate și stabilitate financiară a unei companii, cât și comportamentul acesteia în respectarea angajamentelor asumate față de parteneri, în urma unor colaborări. 

Pentru numeroși antreprenori aflați la început de drum, construirea unei credibilității este una dintre prioritățile avute în vedere. Credibilitatea este cea care poate deschide numeroase oportunități în dezvoltarea unui business. 

De ce este importantă bonitatea pentru o companie?

Bonitatea este o cheie esențială în protejarea intereselor comerciale.  Aceasta are o influență majoră în consolidarea eficientă a credibilității financiare. 

Ea joacă un rol esențial în obținerea încrederii și a sprijinului instituțiilor financiare și a consolidării relațiilor cu partenerii de afaceri. 

De cele mai multe ori, bonitatea financiară are o contribuție majoră în dezvoltarea unui business, ea influențând accesul la diferite surse de finanțare sau instrumente financiare și bancare.

Cum este stabilit raportul de bonitate financiară?

Raportul de bonitate financiară este unul dintre instrumentele necesare în activitatea de analiză. Raportul este folosit pentru a obține o imagine asupra performanțelor înregistrate de o companie sau de partenerii ei de business. 

Instituțiile financiare stabilesc eligibilitatea agenților economici care apelează la finanțare, în urma analizării unor indicatori de performanță. 

Analiza raportului de bonitate financiara presupune o evaluare a capacității de plată a obligațiilor, fiind privită din două perspective, și anume:

• Lichiditatea – exprimă capacitatea companiei de a-și plăti obligațiile curente ce vor deveni scadente pe o perioadă scurtă de timp;
• Solvabilitatea – indică capacitatea firmei de a-și onora obligațiile pe termen lung.

Cu alte cuvinte, se au în vedere performanțele financiare și stabilitatea din punct de vedere economic a clienților. Astfel că în analizarea bonității, se pot lua în vedere indicatori precum:

• Cifra de afaceri;
• Coeficientul de lichiditate;
• Profitul brut/net;
• Obligațiile de plată actuale (termene respectate, intarzieri la rambursare etc.);

Un factor ce atestă capacitatea de acoperire a obligațiilor curente sau viitoare este situația fluxului de numerar. Nivelul de cash-flow oferă numeroase informații utile ce privesc modul de gestionare a fondurilor și evoluția companiei din perspectivă financiară.

Ce factori non-financiari se au în vedere la analiza credibilității unui client?

Analiza aspectelor non-financiare reprezintă de fapt o consolidare a rezultatelor dobândite în urma analizei indicatorilor financiari. 

Este esențial o trecere în revistă a acestor aspecte, ele reprezentând cheia către formarea unor opinii cu privire la reputația clientului pe piața în care activează.

Cu alte cuvinte, prin valorile transmise, produsele și serviciile oferite, transparența în relația cu partenerii de afaceri, instituțiile financiare  și nu numai, își pot consolida analiza privind bonitatea clientului.

Din perspectivă non-financiară, acești factori pot fi interni sau externi. Cei interni vizează:

• Sistemul de management, cu accent pe competențele profesionale, experiența, modul de organizare al companiei, prestigiul la nivel național și internațional etc.
• Eficiența proceselor operaționale, cu focus pe progresul înregistrat pe piață, relația cu partenerii firmei, resurse, politici implementate etc.
• Istoricul relațiilor financiare, cu accent pe existența unor datorii bancare, rentabilitatea relațiilor anterioare cu instituții financiare, istoricul plăților publice etc.

Ca factori externi, se pot analiza particularitățile pieței în care clientul activează, reglementările legale cu impact asupra activității desfășurate de client etc.

Atât factorii interni, cât și cei externi au o contribuție majoră în luarea unor decizii cu privire la bonitatea clienților. Este primordială și analiza acestor aspecte non-financiare pentru o evaluare responsabilă și eficientă a credibilității clientului.

Factoringul – O soluție eficientă ce contribuie la performanța financiară a companiilor

În contextul unui mediu economic instabil, problematica riscului financiar intensifică nesiguranța antreprenorilor cu privire la desfășurarea echilibrată a activității lor. Pentru afacerile la început de drum, lipsa capitalului poate determina probleme privind îndeplinirea obligațiilor financiare, contribuind astfel la pierderi considerabile. 

Însă, indiferent de stadiul business-ului, instabilitatea economică și bonitatea colaboratorilor pot avea un impact semnificativ asupra fluxului continuu al firmei privind încasările și plățile. 

Astfel, compania are nevoie de o sursă de finanțare viabilă, care să-i asigure continuitatea pe piața în care activează. Însă, pentru a apela la o sursă de finanțare este necesară o evaluare rațională a performanțelor înregistrate pentru a avea certitudinea unei decizii favorabile pentru firmă.

Instituțiile bancare acordă credite în condiții mai riguroase și în baza unei analize minuțioase a situației economico-financiare a solicitantului. În contextul dat, bonitatea financiară are o influență considerabilă asupra deciziei finale de finanțare.

Din acest motiv, din ce în ce mai mulți antreprenori aleg un mod de finanțare modern, ce nu necesită numeroase condiții de îndeplinit. 

În orice business există o presiune a facturilor și dificultăți în obținerea unui nivel optim de cash-flow, fapt pentru care antreprenorii utilizează factoringul ca o opțiune sigură și eficientă de a garanta un flux de numerar. 

Pentru afacerile în faza de start up, apelarea la servicii de factoring se dovedește a fi o soluție care contribuie cu numeroase avantaje incontestabile privind îmbunătățirea proceselor operaționale și a relațiilor cu partenerii lor.

Factoringul nu dezvoltă relația doar cu clienții, ci și cu furnizorii. Având posibilitatea unei plăți instante a facturilor restante, o companie va putea să își onoreze obligațiile către furnizor la termenul stabilit sau chiar mai devreme. Totodată, factoringul ajută și la recunoașterea bonității clienților și protecție în fața unor riscuri de neplată.

Concluzii

În esență, conceptul de bonitate reflectă comportamentul de plată al companiilor și credibilitatea în fața partenerilor ei, fiind un factor important în susținerea relațiilor de business. 

În acest context, companiile trebuie să își concentreze atenția asupra soluțiilor de finanțare sigure și eficiente și a relațiilor cu partenerii lor în maniera în care să influențeze pozitiv performanțele financiare.

Companiile mici și mijlocii sunt recunoscute ca elemente importante al dezvoltării economice și o componentă critică în efortul de a scoate țările din sărăcie. Cu toate acestea, caracteristicile pieței și legislația împiedică dezvoltarea lor.

Pentru a deschide un business, pentru a-i menține activitatea în parametri optimi și pentru a-i crește profitabilitatea, accesul la finantare reprezintă un aspect primordial în viața acestor companii. Totuși, problema majoră cu care ele se confruntă se referă la faptul că, adesea, accesul la finanțare este obstrucționat de mai mulți factori. 

Rolul IMM-urilor și importanța accesului la finantare

Întreprinderile mici și mijlocii joacă un rol important în multe aspecte ale societății, printre care:

• Stimularea economiei;
• Crearea coeziunii sociale;
• Contribuirea la produsul intern brut;
• Generarea de venituri;
• Creșterea numărului de locuri de muncă;
• Producție;
• Inovație în tehnologie.

Din moment ce IMM-urile au un potențial extraordinar în ceea ce privește dezvoltarea durabilă a unei societăți, autoritățile susțin și promovează antreprenoriatul. Totuși, una dintre criteriile esențiale în înființarea și menținerea business-urilor se referă la posibilitatea de finanțare. 

Accesul la finanțare se referă la capacitatea persoanelor fizice sau juridice de a obține resurse financiare, prin credite, depozite, asigurări, factoring, etc. Sursele de finanțare sunt cele mai lichide active din bilanțul unei companii și pot fi utilizate pentru:

• Investiții și implicit dezvoltarea afacerii;
• Acoperirea cheltuielilor curente;
• Supraviețuire în perioadele critice.

În lipsa unor surse de finanțare interne, accesul la finantare este esențial pentru menținerea activității sau pentru dezvoltarea afacerii. Cu toate acestea, cele mai multe astfel de companii nu au posibilitatea de a obține finanțarea necesară, fiind una dintre principalele bariere cu care acestea se confruntă.

Tendințe privind accesul la finantare și sursele de finantare disponibile

Accesul la finanțare a început să fie obstrucționat din 2008, când criza financiară a provocat schimbări uriașe privind criteriile de acordare a creditelor pentru IMM-uri. Atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare, aceste companii se luptă să acceseze fonduri din cauza:

• cerințelor excesive stabilite de instituțiile de creditare;
• a indisponibilității unor fonduri suficiente pentru a acoperi cererea;
• forței economice care îngreunează procesul de strângere de fonduri pentru aceste întreprinderi.

Cu cât firma este mai mică, cu atât are mai multe dificultăți în a obține finanțare. Studiile arată că, spre deosebire de microîntreprinderi, întreprinderile cu peste 50 de angajați nu se preocupă de posibilitatea de respingere privind accesul la finanțare. 

De asemenea, în SUA, instituțiile financiare consideră că firmele mici prezintă un risc mai ridicat în ceea ce privește rambursarea împrumuturilor. De aceea, această categorie de companii este descurajată să solicite împrumuturi prin:

• aplicarea unor rate mari ale dobânzii;
• stabilirea unei scadențe de rambursare mai scurte;
• fixarea unor cerințe mai stricte privind garanțiile.

Astfel, IMM-urile nu mai privesc împrumuturile bancare tradiționale ca pe o soluție. Cercetările în domeniu au oferit o serie de motive pentru care aceste firme se străduiesc să obțină fonduri:

• sectorul de activitatea care prezintă un risc ridicat;
• dependență excesivă de finanțare externă;
• lipsa activelor de utilizat pentru garanții;
• lipsa conexiunilor în sistemul financiar;
• cunoașterea precară a opțiunilor de finanțare;
• managementul defectuos;
• costul ridicat privind găsirea unei surse de finanțare în conformitate cu nevoile business-ului.

Tendințe privind metodele de finantare

În acest sens, finanțarea tradițională este înlocuită cu metode de finanțare bazate pe tranzacții anterioare (impozite, creanțe, etc).

Analiza informațiilor de tip Big Data permite instituțiilor financiare (mai ales celor nebancare) să înțeleagă mai bine riscul de credit al unui IMM și să ofere finanțarea potrivită în timp util și pe un program personalizat, fără garanții. Un exemplu de astfel de finanțare este factoring-ul, care vizează facturile emise către clienți și neplătite la timp.

Conform unui sondaj privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România, realizat de BNR, principalele surse de finanțare la care companiile au apelat în perioada iunie 2019 – mai 2020 sunt:

• reinvestirea profitului;
• vânzarea de active;
• credite de la acționari;
• majorări de capital;
• descoperit de cont bancar;
• linii de credit;
• leasing financiar;
• factoring.

Totodată, se observă că interesul pentru creditul comercial și descoperitul de cont bancar a scăzut comparativ cu cel pentru reinvestirea profitului atât în cazul IMM-urilor, cât și corporațiilor. În ceea ce privește optarea pentru leasing financiar sau factoring, aceste opțiuni cunosc o creștere în ambele categorii de companii.

Factorii care influențează accesul la finanțare 

Elementele care influențează capacitatea de a accesa finanțare pot fi clasificate astfel:

a. Caracteristicile firmei 

Implică localizarea companiei, vârsta, dimensiunea, tipologia afacerii, imposibilitatea de a produce garanții care împiedică accesul la finanțare. 

Locația firmei are o legătură evidentă cu accesul la piață, aprovizionare și la alte resurse, cum ar fi surse de finanțare, forța de muncă și terenurile. Astfel, firmele situate în locații urbane pot avea un acces mai facil la finanțare decât firmele situate în locații rurale. 

Dimensiunea companiei influențează considerabil proporția datoriilor în structura capitalului firmei, întrucât activele reale tind să influențeze accesibilitatea la datorii lungi ori de câte ori este necesar. Din acest motiv, accesul la finanțare este limitat pentru IMM-uri, acestea orientându-se spre opțiuni precum cea de factoring. 

Vârsta este un alt factor care afectează posibilitatea de a accesa diverse forme de finanțare. Astfel, firmele aflate la început de drum întâmpină adesea obstacole în procesul de accesare a finanțării cauza lipsei de informații. Totodată, aceste întreprinderi se confruntă cu dificultăți de acces la finanțele externe din cauza lipsei de active care să fie gajate ca garanție.

b. Caracteristici financiare

Se referă la capacitatea de rambursare a împrumutului, disponibilitatea surselor de finanțare, capacitatea de a prezenta un plan de afaceri, starea actuală a capitalului, rata dobânzii, capitalul inițial investit în afacere, etc.

Termenii și condițiile nefavorabile, cum ar fi perioadele scurte de rambursare și procesul birocratic îndelungat, sunt unele dintre cele mai mari obstacole cu care se confruntă IMM-urile. 

În plus, creșterea ratei dobânzii obligă companiile mai mici să-și minimizeze stocurile, determinând scăderea drastică a nivelului de vânzări și experimentarea unor costuri ridicate de producție. În cele din urmă, aceste efecte produc schimbări la nivelul cifrei de afaceri și împiedică posibilitatea de a obține noi surse de finanțare.

c. Caracteristici antreprenoriale 

Includ pregătirea educațională, competența managerială, capacitatea de construire a relațiilor de business, etc. Studiile arată că antreprenorii calificați, cu studii corespunzătoare și cu capacitatea de a construi relații cu instituțiile financiare, au acces facil la credite, beneficiind astfel siguranța de a gestiona fondurile împrumutate în scopuri comerciale.

d. Caracteristici macroeconomice

Implică puterea economică, oferta de bani, nivelurile de rentabilitate și randament disponibile, nivelul de adaptare, rata inflației, incertitudinea industriei și a pieței, crizele economice sau sanitare, precum și măsurile legislative.

Începerea unei afaceri reprezintă pentru mulți antreprenori un pas important, însă cei mai mulți nu știu că menținerea ei în parametri optimi este de fapt cea mai mare provocare. După inițierea unei afaceri, apar numeroase provocări care pot destabiliza bunul mers al operațiunilor.

A fi antreprenor este un vis la care aspiră mulți oameni, însă există o serie de lucruri de care trebuie să ții cont pentru a evita aceste obstacole sau pentru a diminua efectele produse de ele.

Descoperă în rândurile următoare care sunt principalele provocări cu care se confruntă antreprenorii după ce încep un business și ce soluții sunt recomandate în acest sens.

1. Lipsa de suport

Dacă ai trecut de etapa lansării, probabil că te aștepți ca lucrurile să meargă eficient de la sine. Cu toate acestea, atât business-ul, cât și antreprenorul au nevoie de sprijin. Pe de o parte, afacerea are nevoie de suport financiar, uman și tehnologic. Pe de altă parte, proprietarul afacerii (mai ales dacă nu are experiență) necesită un mentor sau un consilier care să îi ghideze pașii către îndeplinirea obiectivelor și misiunii firmei. 

În lipsa unui sprijin, antreprenorul poate fi descurajat de amploarea activității sau a dificultăților întâmpinate în contextul menținerii stabilității afacerii.

Soluție: se recomandă să apelezi la un mentor sau la alți antreprenori care au trecut prin situații asemănătoare. Aceștia te vor ghida spre o modalitate de a trece peste aceste dificultăți. Sfaturile și informațiile de care dispun ei o să-ți ofere inspirația de care ai nevoie pentru a continua misiunea firmei.

2. Administrarea resurselor financiare

Una dintre motivele pentru care afacerile eșuează în primii ani de la lansare vizează lipsa unei gestiuni clare a resurselor financiare. Adesea, proprietarii de afaceri nu își separă conturile companiei de cele personale, motiv pentru care tind să epuizeze resursele financiare ale firmei pe lucruri personale.

Cheltuielile inițiale pentru activități redundante nu fac decât să consume sume de bani care ar putea fi investiți sau folosiți pentru acoperirea unor costuri curente (achiziții de materie primă, salarii, etc). 

Gestionarea banilor devine și mai importantă când desfășurarea obiectului de activitate a afacerii generează cheltuieli, iar vânzarea de produse și prestarea de servicii se finalizează cu obținerea de venituri. Totuși, în unele situații, creanțele nu sunt încasate la timp, însă cheltuielile continuă să se acumuleze.

În lipsa unor rezerve sau a altor planuri de back-up, antreprenorii sunt nevoiți să apeleze la surse externe de finanțare pentru a acoperi costurile și a asigura continuarea afacerii.

Soluție: Este vital să ai o evidență clară a fluxului de cash în cadrul companiei tale. În cazul în care te confrunți cu dificultăți în ceea ce privește încasarea la timp a facturilor emise către clienți, poți apela la factoring. Nu doar că vei beneficia instant de cash, dar vei putea efectua plățile către furnizori, personal și alte entități. Astfel, se asigură menținerea desfășurării obiectului de activitate în condiții de profitabilitate. 

3. Lipsa unui plan și a unei strategii clare

Cu toate că s-ar putea să ai o imagine despre ceea ce vrei să obții, există posibilitatea să ajungi într-un punct în care nu vei putea alinia obiectivele afacerii cu imaginea respectivă sau măsurile luate să nu conducă spre îndeplinirea obiectivelor. Ba mai mult, afacerea ta poate fi expusă unor riscuri sau pot să apară probleme la care nu te-ai fi gândit vreodată.

Soluție: Trebuie să abordezi rațional, dar cât mai curând posibil aceste probleme, în timp ce te vei focusa pe continuarea activității. Revizuiește planul de afaceri, strategia și tacticile ținând cont de o cercetare de piață. Acest lucru te va ajuta să descoperi dacă schimbarea abordării permite îndeplinirea obiectivelor afacerii.

4. Câștigarea încrederii clienților

Atragerea clienților și câștigarea încrederii lor reprezintă sarcini destul de dificile pe care companiile se bazează pentru a-și construi o bază puternică de clienți. Aceste sarcini sunt cele care asigura menținerea business-ului după lansare. Un portofoliu de clienți satisfăcuți pe deplin va contribui la dezvoltarea afacerii. Totodată, va susține construirea loialității față de brand, menită să conducă business-ul către performanță.

Într-o lume în care majoritatea companiilor vizează acest obiectiv, consumatorii sunt sceptici și nu se vor orienta către brandul tău dacă nu vei lua măsurile corespunzătoare.

Soluție: pentru a atrage clienți și pentru a le câștiga încrederea, ar trebui să implementezi o filosofie centrată pe client. Este necesar ca stabilirea strategiilor și luarea deciziilor să se realizeze ținând cont de profilul consumatorului.

5. Focusarea pe păstrarea clienților

După crearea unei baze consistente de clienți care să asigure profitabilitatea afacerii, este vitală păstrarea celor loiali. De cele mai multe ori, antreprenorii consideră că succesul depinde doar de atragerea unor noi clienți. Însă, cumpărăturile repetate efectuate de clienții loiali permit consolidarea cifrei de afaceri și implicit notorietatea pe piață. Adesea atragerea noilor clienți este mai costisitoare decât păstrarea clienților vechi.

Soluție: pentru a valorifica comportamentul de cumpărături repetate, companiile pot oferi avantaje speciale (reduceri, oferte personalizate, cadouri). De asemenea, ele pot organiza concursuri și evenimente în vederea fidelizării clienților. Acordă atenție recompensării loialității reale și nu clienților care efectuează un număr de achiziții sau care cheltuiesc o anumită sumă de bani.

6. Acces dificil la finanțare

Accesul la finanțare este vital în viața unei afaceri. Însă, acest aspect este împiedicat de o serie de factori precum vârsta și dimensiunea firmei. Accesul la finanțare este dificil pentru companiile aflate la început de drum, întrucât lipsa de informații și de active care să fie utilizate drept garanție reprezintă riscuri pentru instituțiile financiare bancare. 

Astfel, ele nu sunt dispuse să acorde start-up-urilor împrumuturi la fel de ușor ca marilor companii. În plus, ratele mari ale dobânzilor și birocrația excesivă limitează interesul noilor companii de a accesa astfel de surse.

Soluție: când finanțarea tradițională nu este o opțiune rentabilă, companiile pot apela la variante pe termen scurt de finanțare. Acestea se bazează pe valorificarea creanțelor neîncasate. Una dintre aceste alternative se referă la factoring, care implică acces rapid la lichidități, costuri 100% transparente, fără birocrație excesivă.

7.Amenințări privind securitate datelor

Creșterea numărului de cazuri de furt de date și de încălcare a securității solicită implementarea unor soluții digitale care să asigure securitatea cibernetică. 

Soluție: Este imperativ să implementezi o aplicație de protecție a datelor atât pentru siguranța companiei, cât și pentru cea a clienților. Se recomandă să efectuezi periodic copii de siguranță a datelor și să investești în servere și procesatoare de plăți sigure.

Conceptul de incluziune financiara constă în ideea că populația și companiile au acces la produse și servicii financiare sigure, potrivite necesităților lor, fiind furnizate într-o manieră rațională și viabilă. 

Incluziunea financiară prezintă un înțeles mult mai larg, care include nu doar accesul la aceste servicii, ci și aspecte legate de educația financiară, creșterea calității vieții sau dezvoltarea economiei la nivel macroeconomic.

În contextul economic actual, noțiunea de incluziune financiara vizează și nivelul calității serviciilor financiare digitale, dar și siguranța utilizatorului în momentul accesării acestora.

Evoluția economică a țării poate fi evaluată și prin prisma serviciilor financiare oferite agenților economici. 

În ultimii ani se constată că România a efectuat numeroase progrese considerabile în ceea ce privește accesarea serviciilor financiare. Datorită interesului crescut pentru astfel de servicii, instituțiile financiare publice au realizat eforturi în vederea creării unei strategii naționale privind educația financiară, necesară răspunderii nevoilor populației și a întreprinderilor.

Ce înseamnă incluziune financiara?

Conform definiției oferite de Banca Mondială, incluziunea financiară reprezintă un proces prin intermediul cărora populația și întreprinderile pot accesa într-o manieră transparentă și la un cost corect, diverse produse și servicii financiare necesare necesităților legate de credite bancare, asigurări, investiții etc. Cu alte cuvinte, aceasta reprezintă calea de a avea acces la aceste servicii furnizate de instituțiile din aria financiară. 

În prezent, incluziunea financiară vizează:

• Accesul constant la servicii financiare digitale;
• Obiectivitate din perspectiva abordării sistemelor financiare pentru toți membrii societății;
• Operațiuni securizate necesare atât companiilor, cât și populației să își desfășoare activitatea cu încredere.

Ce avantaje oferă incluziunea financiară unui business?

Numeroase studii au arătat faptul că incluziunea financiară a permis antreprenorilor să își extindă afacerile și să investească în dezvoltarea ei. Datorită incluziunii antreprenorii au putut să-și gestioneze eficient riscurile și să adapteze strategia de business mediului economic actual.

Practic, prin intermediul incluziunii financiare este posibil accesul la fonduri atât pentru înființare, cât și pentru dezvoltarea unui business.

Pentru o afacere,  incluziunea financiară a facilitat accesul la numeroase servicii financiare și la surse de finanțare sustenabile. Acestea având o contribuție la îmbunătățirea cash-flow-ului și implicit la obținerea performanței. 

Totodată a permis obținerea unei lichidități necesare derulării activităților și o efectuare a plăților în cel mai sigur mod posibil. Un alt avantaj oferit de incluziune constă în ramificarea instrumentelor de investiții. Acest lucru a permis optimizarea procesului de gestionare a riscului financiar.

Ce factori influențează gradul de incluziune financiara?

În prezent există un interes major în ceea ce privește conceptul de incluziune financiara, în baza politicilor globale care promovează sistemele financiare incluzive și creșterea sustenabilă. Factorii care influențează nivelul de incluziune financiara pot fi de natură diferită. Cu alte cuvinte, factorii sunt elemente cheie din structura relațiilor pe care o companie le stabilește pe piața în care activează. 

Printre principalii factorii cu influență asupra gradului de incluziune menționăm:

Educația financiară 

La nivel mondial este accentuată importanța educației financiare, ca element cheie ce favorizează creșterea nivelului de incluziune financiară. Prin educație se poate cunoaște și înțelege produsele și serviciile financiare, stimulând astfel formarea unui comportament sustenabil și rațional. Având un bagaj informațional solid, toți membrii societăți vor utiliza responsabil și eficient aceste soluții financiare. Astfel, se obțin avantaje incontestabile în ceea ce privește prosperitatea lor economică. 

Pentru un business, educația financiară are o contribuție în stabilirea unui management al riscurilor, care să urmărească o stabilitate a finanțelor. Astfel, fiind îmbunătățit modul de gestionare a riscurilor, compania poate accesa diferite soluții de finanțare în vederea dezvoltării business-ului.

Este de la sine înțeles că adoptarea unor decizii de business trebuie realizată în baza unei educații financiare, mai ales într-un mediu economic caracterizat de  incertitudini. 

Digitalizarea 

Datorită progresului tehnologic înregistrat a fost posibilă și o evoluție a tranzacțiilor financiare în contextul unei dezvoltări a securității și a gestionării datelor. Digitalizarea a favorizat accesul mult mai facil la serviciile financiare. Totodată, a permis companiilor să își dezvolte procesele operaționale prin intermediul unor soluții digitale. 

Digitalizarea a permis noi oportunități pentru companii. Mai exact, de la modul de transmitere a informației până la furnizarea serviciilor financiare, aceasta a reușit optimizarea sistemelor digitale. 

Astfel, datorită digitalizării s-au dezvoltat sistemele de plăți și infrastructura pieții, serviciile financiare fiind mult mai accesate de către companii.

Încrederea în sistemul financiar

Pentru o creștere a nivelului de incluziune financiară, companiile trebuie să capete încredere în soluțiile digitale puse la dispoziție de furnizorii de servicii financiare. În mod cert, pentru a exista o stabilitate a pieței financiare și o eficiență a sistemului economic este important să existe un nivel ridicat de transparență și încredere între clienți și instituțiile financiare.

Factoring – O soluție financiară inovatoare pentru creșterea incluziunii

Tehnologia de astăzi a devenit un factor cheie pentru promovarea incluziunii financiare într-o manieră sustenabilă pentru piețele în curs de dezvoltare. 

Din ce în ce mai multe companii au început să beneficieze de oportunitatea de a accesa servicii financiare digitale, reușind să își dezvolte eficient procesele operaționale. 

Datorită inovației tehnologice au apărut numeroase soluții financiare ce au fost implementate la nivel de business, acest lucru având un impact pozitiv asupra nivelului de cash-flow. 

Spre exemplu, companiile pot transforma într-o manieră sigură și eficientă facturile în lichidități cu ajutorul unui sistem online automatizat. Serviciile financiare de tip factoring reprezintă în prezent una dintre soluțiile prin care mulți antreprenori își protejează business-ul. Mai precis, prin intermediul factoringului firmele:

• Își garantează un capital necesar pentru continuarea proceselor de business;
• Își îmbunătățesc indicatorii financiari;
• Își protejează business-ul de riscuri financiare;
• Își îmbunătățesc relațiile cu partenerii acesteia.

Pentru companiile noi intrate pe piață, factoringul este soluția eficientă de finanțare, datorită modalității rapide de obținere a lichidității, fiind eliminate aspectele legate de birocrație, garanții și alte resurse importante. Practic, prin intermediul acestei soluții financiare, firmele își îmbunătățesc procesele operaționale și își dezvoltă un comportament responsabil privind managementul riscurilor.

Din perspectiva incluziunii financiare, serviciile de factoring reprezintă o soluție financiară ce dezvoltă eficient tranzacțiile unei entități financiare. Introducerea unor tehnologii în sectorul financiar contribuie la un grad mai ridicat de transparență și încredere în ceea ce privește tranzacțiile financiare și confidențialitatea datelor.

Astfel de soluții financiare oferă încredere participanților și totodată garantează o stabilitate a piețelor. 

 

Orice business reușit trebuie să funcționeze în echilibru cu mediul de afaceri în care activează. Este de la sine înțeles că orice afacere interacționează cu numeroși factori din mediul de afaceri, aceștia având o influență majoră în ceea ce privește derularea activității pe piața de interes.

 

În prezent, adaptabilitatea și flexibilitatea sunt două aspecte cheie privind asigurarea unui management eficient în vederea înregistrării unei evoluții de succes. În contextul actual, în care ritmul transformărilor din cadrul economic este alert, viziunea specialiștilor este una comună. Aceasta constă în faptul că business-urile administrate în baza unei planificări strategice prezintă șanse mai mari de reușită, comparativ cu cele gestionate doar în funcție de circumstanțele generate de piață.

În vederea înțelegerii modului în care mediul afectează afacerile, trebuie să avem în vedere factorii de influență. Dezvoltarea unui business este influențată de factorii macroeconomici și microeconomici. Identificarea acestora poate avea un rol definitoriu în garantarea eficienței în activitatea organizațiilor și implicit în realizarea performanțelor în business.

În rândurile următoare vei regăsi o analiză a acestor factori și maniera în care aceștia generează efecte asupra afacerilor mici.

Cum pot influența factorii macroeconomici dezvoltarea afacerilor mici?

Indiferent de domeniul sau tipul afacerii, aceasta este afectată mai mult sau mai puțin de mediul macroeconomic. Factorii de natură macroeconomică au un impact puternic nu doar asupra unui business, ci și la nivel de economie.

Analiza lor este esențială în dezvoltarea unei afaceri, fiind o componentă cheie a planificării strategice a companiei. Factorii macroeconomici au un rol definitoriu privind reușita sau eșecul unei afaceri. Cei mai reprezentativi factori sunt:

Inflația

Inflația reprezintă un dezechilibru la nivelul economiei și presupune o creștere masivă a prețurilor concomitent cu reducerea capacității de cumpărare a monedei țării. Dacă nivelul inflației este unul scăzut, în mod cert business-urile se dezvoltă armonios. Dar, dacă există o economie inflaționistă, aceasta generează efecte negative asupra întregii afaceri.

O rată ridicată a inflației determină o creștere a costurilor privind resursa materială și umană, fapt ce provoacă o sporire a capitalului rulat. Neavând o strategie de business privind continuitatea activității în condiții de risc, unele afaceri pot avea pierderi serioase. O afacere nu poate rezista multă vreme într-o astfel de situație din cauza concurenței de pe piață și, implicit, a lipsei de control în privința prețurilor din domeniul în care activează.

Rata dobânzii

În prezent, rata dobânzii reprezintă un indicator economic atent supravegheat, fiind un parametru important atât pentru populație, cât și pentru mediul economic.

În situația în care rata dobânzii este mică, împrumuturile acordate de instituțiile bancare sunt avantajoase pentru antreprenori. Practic, cu cât rata este mai scăzută, cu atât antreprenorii apelează la credite bancare pentru a achiziționa diverse materiale, utilaje ș.a. Atunci când dobânzile sunt mici, acest lucru îi încurajează pe antreprenori să investească în diverse ramuri ale activității, favorizând o majorare privind producția și randamentul afacerii.

În cazul în care rata dobânzii este ridicată, afacerile care depind de aceste credite devin neacoperite și se pot confrunta cu riscuri financiare greu de gestionat. O rată mare a dobânzii impulsionează economisirea resurselor financiare și reduce nivelul de extindere sau dezvoltare a afacerii.

Accesul la surse de finanțare pentru majorarea capitalului.

În vederea asigurării unui flux de numerar necesar pentru buna funcționare a afacerii, antreprenorii pot apela astăzi la alte surse de finanțare flexibile și eficiente precum fondurile nerambursabile, microfinanțarea sau serviciile de factoring.

Existența acestor surse susține dezvoltarea afacerilor mici, mai ales a celor aflate în etape de început. Având în vedere condițiile tot mai stricte privind acordarea unor credite bancare, antreprenorii trebuie să utilizeze rațional resursele interne în așa fel încât să existe o optimizare a întregii activități.

Ce influență au factorii microeconomici în dezvoltarea afacerilor mici?

În vederea creării și implementării unor strategii de performanță care să garanteze eficiența și dezvoltarea afacerilor mici este esențială analiza factorilor microeconomici. Antreprenorii care dețin astfel de business-uri trebuie să administreze rațional acești factori pentru a demara acțiunile corecte. Factorii microeconomici cu cel mai mare impact asupra unei afaceri sunt următorii:

Resursa umană

Factorul uman este cheia evoluției unui business. Investiția în capitalul uman reprezintă metoda cea mai sigură de a asigura continuitatea unei companii și implicit de a garanta noi perspective de dezvoltare. În vederea îndeplinirii obiectivelor de business, managementul își alege oamenii în baza:

• Experienței dobândite;
• Studiilor realizate;
• Motivației dedicării scopului companiei.

Managementul stocurilor

Managementul stocurilor reprezintă un factor important privind eficiența unei afaceri. Este nevoie de o direcție exactă bazată pe o strategie de stoc bine gândită.

Controlul stocurilor reprezintă o mare responsabilitate datorită implicațiilor financiare care pot avea efecte asupra rezultatelor unei afaceri. Este necesară o cunoaștere exactă a proceselor de stoc și o planificare eficientă privind gestionarea acestora. Dacă există o optimizare a stocurilor, în mod clar vor fi onorate cererile clienților, iar costurile privind gestionarea stocurilor vor fi minime.

Optimizarea costurilor

Planificarea costurilor reprezintă un aspect de luat în considerare pentru supraviețuirea unei afaceri mici.

Pentru a rezista pe o piață competitivă este necesară diminuarea costurilor în maniera în care calitatea produselor/serviciilor furnizate să nu fie afectată. Pentru a îndeplini acest obiectiv, este nevoie de o procedură de lucru bine concepută și implementarea unui proces tehnic, care să garanteze accesul permanent la informații.

Planificarea bugetului

În contextul unei economii marcate de incertitudini, este nevoie de o planificare a bugetului, indiferent de mărimea afacerii. O planificare eficientă permite antreprenorului să câștige numeroase avantaje, care să-l ajute în gestionarea unor riscuri financiare.

Este esențială stabilirea nevoilor actuale ale companiei în vederea stabilirii unor obiective smart care să ajute rentabilitatea financiară a afacerii. O creștere într-un ritm alert a afacerii poate fi un avantaj, dar dacă nu este gestionată în baza unei planificări eficiente, aceasta poate avea consecințe nefaste asupra cash-flow-ului.

Optimizarea încasărilor

Numeroase companii mici întâmpină probleme în privința menținerii unui flux de numerar pozitiv. Pentru a beneficia de lichiditate, antreprenorii trebuie să supravegheze constant toate operațiunile efectuate.

Pentru o afacere mică, existența unui cash-flow pozitiv este esențială, fiind un element cheie în evoluția acesteia pe piața în care activează. Un cash-flow negativ este generat în mare parte de:

• Costuri privind investiții neplanificate;
• Datorii financiare pe o perioadă scurtă de timp;
• Întârzieri privind încasările de la clienți.

În vederea asigurării unui flux de numerar, este necesar un control al încasărilor pentru a avea o evidență constantă asupra tranzacțiilor comerciale realizate. Spre exemplu, o soluție privind optimizarea încasărilor și implicit echilibrarea sau îmbunătățirea cash-flow-ului este factoringul. Numeroase companii mici apelează la aceste servicii în vederea finanțării facturilor neîncasate de la clienți. Instant Factoring oferă antreprenorilor această soluție eficientă, facilitând într-o manieră sigură procesul de gestionare a creanțelor.

Concluzii

Mediul de afaceri se află constant într-un proces de schimbare. Din acest motiv, este importantă realizarea unei analize, în care focusul este pe cunoașterea mediului economic. De cele mai multe ori, planificarea strategică se află pe aceeași treaptă cu analiza mediului de afaceri. Transformările ce au loc în acest mediu prezintă o influență asupra previziunilor și obiectivelor strategice ale unei organizații. Este primordial să se cunoască mediul de afaceri pentru ca business-urile mici să se dezvolte și să participe totodată la crearea de noi oportunități pe piață.

Progresul economic înregistrat până în prezent a provocat numeroase schimbări în viața economică. Inovațiile tehnologice au determinat o preocupare majoră în ceea ce privește riscurile financiare.

În condițiile pandemiei de Covid-19, problema riscului financiar amplifică toate incertitudinile antreprenorilor privind desfășurarea activităților. Majoritatea antreprenorilor adoptă decizii în condiții de risc, fapt ce le afectează siguranța afacerilor.

Realizarea unui plan de gestionare privind riscurile financiare este esențială pentru reușita afacerii tale.

O atenție deosebită trebuie să acorzi anticipării și analizării potențialelor riscuri financiare ce pot apărea, precum și identificării unor soluții sigure prin care îți poți proteja afacerea.

În rândurile următoare vei regăsi informații relevante despre metodele cele mai eficiente pe care le poți aborda în vederea asigurării unor fluxuri sigure în cadrul afacerii tale.

Importanța managementului riscurilor în dezvoltarea afacerii

Adaptarea firmelor la condiții tot mai competitive și dinamice nu este posibilă fără un management al riscurilor solid și stabil. Managementul riscurilor presupune iscusința de a adopta decizii într-un mediu dominat de incertitudini. O afacere poate prospera sau nu în funcție de deciziile și demersurile efectuate de către angajați. Importanța riscului este determinată de două aspecte cheie:

• Apariția unor situații ce produc efecte negative – în vederea soluționării acestora este creată o politică de protecție;
• Anticiparea riscurilor prin implementarea unei politici de prevenire.

Implementarea unui management eficient al riscurilor are în vedere o analiză amănunțită a riscurilor și, totodată, utilizarea unor metode sigure, care contribuie la reducerea eventualelor pierderi.

Această analiză presupune identificarea cauzelor de risc, acțiune primordială în evaluarea obiectivă a riscurilor cu care se poate confrunta firma.

Este important de menționat faptul că un management al riscului implementat corect are o mare contribuție în privința adoptării unor decizii organizaționale corecte, care să asigure o performanță superioară în afacere.

Atenția nu trebuie să fie concentrată doar pe diminuarea pierderilor, ci și pe valorificarea tuturor oportunităților existente pe piața financiară. Chiar dacă există diferențe între domeniile de activitate, preocuparea antreprenorilor este aceeași privind nevoile și capacitățile investiționale. Spre exemplu, afacerile din sectorul agricol sau al construcțiilor se confruntă cu lipsa fondurilor pentru investiții. Riscurile financiare mai ridicate sunt resimțite de firmele din comerț deoarece nu dispun întotdeauna de resurse pentru acoperirea creditelor contractate.

Din acest motiv, este esențială o disciplină corectă pentru a te proteja împotriva riscurilor financiare și, totodată, pentru a găsi soluții eficiente în vederea garantării resurselor pentru bunul mers al activității.

Rolul factoringului în protejarea afacerii de riscuri financiare

O metodă sigură de a te proteja de riscuri financiare și a dispune de lichidități este factoring-ul.

Dacă întâmpini probleme în privința întârzierii plăților facturilor efectuate de clienți sau parteneri de afaceri, o soluție eficientă care te poate salva este serviciul de factoring.

Lipsa de lichiditate poate însemna un real risc în privința acoperirii obligațiilor financiare. Companiile care se confruntă cu această problemă întâmpină numeroase dificultăți în ceea ce privește menținerea credibilității pe piața în care se activează.

Ținând cont de condițiile riguroase pe care le au instituțiile bancare privind acordarea creditelor, numeroși antreprenori aleg alte soluții ce le asigură un fond financiar necesar pentru continuarea activității.

Din acest motiv, pentru a rezolva lipsa lichidităților și procesul de încasare a creanțelor, companiile își garantează un flux de numerar în vederea plății asociaților/ furnizorilor prin factoring.

Acest serviciu financiar este ales datorită avantajelor oferite, mai exact acesta:

• Îmbunătățește considerabil și repede lichiditatea;
• Protejează afacerea de riscurile ce pot surveni din neplată;
• Reprezintă o sursă sigură de finanțare mai ales pentru caracterul flexibil prezentat;
• Furnizează alte servicii complementare privind gestionarea eficace a creanțelor.

Protejarea afacerii cu ajutorul factoringului este o soluție sigură deoarece asigură capitalul necesar pentru continuarea activității și contribuie la îmbunătățirea performanțelor și a indicatorilor financiari. Instant Factoring vine în sprijinul antreprenorilor cu acest serviciu financiar pentru a monitoriza încasarea creanțelor și a oferi siguranța în ceea ce privește riscul de neplată.

Prin intermediul acestuia, companiile își minimizează potențialele riscuri financiare ce pot afecta bunul mers al activității.

Alte metode de protejare împotriva riscurilor financiare

Având în vedere contextul nefavorabil în care ne aflăm, la care se adaugă și o instabilitate în plan economic la nivelul întregii țări, este esențial ca firmele să se adapteze noilor condiții și să devină mult mai flexibili.

Din acest motiv, pentru a avea o siguranță privind procesele de afaceri ce se vor derula, este indicat să acorzi atenție și asupra unor finanțări prin aport la capital sau prin îndatorare. Poți obține finanțare prin intermediul:

• Investitorilor – poți apela la rude sau prieteni apropiați în vederea obținerii unor fonduri, nefiind necesară existența dobânzilor.Suma primită nu va fi una substanțială, dar te poate ajuta să treci peste anumite piedici, ce îți pun în pericol bunul mers al activității. Totodată, poți solicita sprijin de la investitori interesați să se implice ca asociați în business-ul tău. Pe lângă aportul financiar oferit, aceștia propun soluții de dezvoltare în baza experienței dobândite pe piața financiară.
• Credite bancare – este una dintre opțiunile căutate de majoritatea antreprenorilor datorită diverselor linii de credit puse la dispoziție de instituțiile bancare. Dar, înainte de a apela la un credit bancar, trebuie să iei în considerare și ce presupune împrumutul, condițiile acordării lui și garanțiile pe care le oferi pentru acesta. Trebuie luate în considerare nevoile reale ale companiei pentru a estima cu aproximație valoarea creditului.
• Credite comerciale –  sunt acordate de către un furnizor de bunuri și servicii. Pentru o afacere aflată la început de drum, acest credit este o importantă sursă generatoare de cash-flow, ce oferă alternativa de a cumpăra și comercializa bunuri/servicii cu plata ulterioară. Această metodă de finanțare implică o seriozitate și o relație comercială fondată pe încredere deplină și reciprocă.

Concluzii

Indiferent de stadiul afacerii tale, lipsa capitalului îți poate crea numeroase probleme în acoperirea obligațiilor financiare, fapt ce poate conduce la pierderi financiare semnificative. Din acest motiv, este primordial să găsești soluții pentru a-ți proteja afacerea de riscurile financiare.

Important pentru activitatea pe care o desfășori este să selectezi inteligent o sursă de finanțare potrivită, care să îți ofere numeroase avantaje.

Provizioanele pentru riscuri și cheltuieli reprezintă o garanție a responsabilităților managerilor privind consolidarea patrimoniului și totodată a bunului mers al firmei pe care o coordonează. Totodată, acestea reprezintă una dintre măsurile de siguranță pe care le realizează agenții economici în vederea asigurării existenței unor informații reale în situațiile financiare.

Oricât de multă experiență ar avea un manager, fără un fundament sistematic al progresului economic și un control riguros constant, nu poate fi garantată o încredere privind fluxul informațional venit din exterior sau interior.

Din acest motiv, managerii iau în considerare potențialele riscuri, care ar afecta continuitatea activității companiei. Există situații în care riscurile operaționale afectează fluxul de trezorerie sau chiar influențează negativ indicatorii de lichiditate a unei firme.

În vederea anticipării acestor situații, firma poate opta pentru constituirea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli.

Utilitatea provizioanelor în cadrul unei companii

Provizioanele sunt cheltuieli posibile constituite în baza constatării:

• reducerii valorii activelor – în situația dată are loc realizarea unor demersuri de a identifica pierderile sau deprecierile suferite, soluția concretizându-se în crearea provizioanelor pentru deprecieri;
• sporiri ale datoriilor –  se creează provizioane pentru riscuri și cheltuieli pentru eventualitatea în care apar pierderi sau câștiguri. Aceste provizioane au scopul de a acoperi cheltuielile pe care acțiunile economice întreprinse le-au generat.

Utilizarea acestor provizioane reprezintă unul dintre instrumentele contabile eficiente privind:

• soluționarea problemelor ce implică contabilizarea rezultată în urma evaluării activelor;
• asigurarea firmei privind posibilele cheltuieli sau riscuri.

Practic, rolul lor este important în ceea ce privește garantarea stabilității financiare a firmei, acestea fiind principala metodă ce are ca obiectiv menținerea neschimbată a valorilor existente în patrimoniul firmei.

Evaluarea provizioanelor în cadrul unei firme

În situația în care valoarea-timp a banilor este importantă, valoarea provizionului este dată de valoarea în timp real a cheltuielilor evaluate pentru acoperirea obligației. Actualizarea provizioanelor se realizează de specialiști contabili, la finalul exercițiului fiscal, în eventualitatea în care este necesară o astfel de actualizare. În acest caz, se au în vedere:

• Aprecierea curentă a valorii-timp a banilor;
• Anticiparea riscurilor operaționale.

Este important de menționat faptul că provizioanele trebuie folosite doar pentru scopul pentru care au fost create. Din acest motiv, doar cheltuielile ce țin de provizionul creat pot fi stinse din provizion. Acoperirea unor datorii dintr-un provizion destinat altui scop, atrage după sine consecințe legate de două obligații diferite.

Există numeroase particularități ale provizioanelor care generează probleme privind corespondența lor în contabilitate. Una dintre aceste trăsături este incertitudinea. De aceea, este nevoie de o analiză și un raționament privind constituirea unui provizion.

Constituirea provizioanelor, ca metodă de includere a incertitudinilor în contabilitate, este importantă la evaluarea condiției financiare din cadrul firmei. Aceste incertitudini sunt estimate atât în urma identificării valorii lor, cât și prin includerea prudenței la efectuarea situațiilor fiscale ale unei firme.

Înregistrarea corectă a provizioanelor în contabilitate va asigura transparența și totodată veridicitatea informațiilor din situațiile financiare realizate.

Principiile constituirii provizioanelor de riscuri și cheltuieli

În corespondență cu normele legislative contabile, provizioanele se crează pentru acoperirea unor datorii/obligații stabilite prin natura și valoarea lor. La realizarea acestora, 2 principii ale fundamentului contabilității sunt importante de respectat:

Principiul prudenței

Acest principiu constă în evaluarea corectă a demersurilor realizate, în vederea împiedicării transmiterii ulterioare a incertitudinii. Aceasta poate avea o contribuție negativă asupra rezultatelor activității.

În cadrul firmei, trebuie să se manifeste un nivel ridicat de precauție privind estimările efectuate în contextul incertitudinii, în maniera în care veniturile și cheltuielile nu sunt afectate. De asemenea, este necesar să ai în vedere deprecierile existente, indiferent dacă s-a înregistrat câștig sau pierdere la finalul exercițiului.

Acest principiu nu permite o subapreciere a activelor respectiv a datoriilor din prisma faptului că situațiile fiscale nu ar mai reflecta realitatea, pierzându-și credibilitatea.

Principiul independenței exercițiului/ contabilității de angajamente

Potrivit acestui principiu, determinarea rezultatului financiar include toate veniturile și cheltuielile înregistrate din activitățile firmei. Mai precis, la sfârșitul exercițiului fiscal se iau în calcul cheltuielile și veniturile asociate raportării, indiferent de data primirii sau efectuării plăților. Independența este garantată de respectarea regulei de delimitare în timp a tuturor:

• veniturilor;
• cheltuielilor;
• îndatoririlor;
• termene prevăzute de plată.

Aspecte luate în calcul în stabilirea provizioanelor de riscuri și cheltuieli în cadrul firmei

La stabilirea acestor provizioane se efectuează o analiză amănunțită privind elementele patrimoniului și riscurile care ar putea interveni în activitățile viitoare ale firmei. Suma pentru provizion trebuie să reflecte în analizele financiare exact cheltuielile pentru acoperirea obligațiilor sau a pierderilor înregistrate.

Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli are în vedere natura și scopul pentru care acestea sunt create. Pentru înregistrarea în contabilitate a acestor provizioane, este important să se respecte următoarele criterii:

• estimarea credibilă a sumei;
• implică o datorie curentă produsă de un eveniment precedent;
• există posibilitatea realizarea unei plăți pentru acoperirea datoriei;

Aceste provizioane trebuie să fie în corespondență cu riscurile și cheltuielile ulterioare și nu pot fi utilizate pentru a corecta valorile elementelor active din patrimoniul firmei. Ele au în vedere elementele a căror efectuare sau plată este nesigură. Acestea se constituie pentru:

• Litigii, amenzi, despăgubiri, pagube și alte obligații – mărimea provizioanelor se stabilește prin estimarea sumei ce include: obiectul litigiului, costuri ce implică expertiza tehnică și alte cheltuieli legate de condițiile generate de litigiu;
• Cheltuieli pentru garanții – se crează aceste provizioane în situația în care fimele au ca obiect de activitate producerea și comercializarea unor produse ce au ca particularitate termenul de garanție. Mărimea lor este fixată în funcție de anumite aspecte: numărul defecțiunilor identificate în cazul vânzării, costuri cu reparația acestora și veniturile înregistrate pentru produsele cu garanție.
• Alte provizioane – implică provizioane create pentru alte elemente ale patrimoniului, ce nu pot fi incluse în cele de mai sus,

Concluzii

Provizioanele pentru riscuri și cheltuieli oferă agenților economici asigurarea că pot acoperi pierderi sau datorii curente. Acestea pot fi numite rezerve constituite în baza costurilor, ce au ca obiectiv acoperirea unor eventuale riscuri ce pot reduce patrimoniul unei firme. Provizioanele pentru riscuri și cheltuieli trebuie să reflecte o estimare corectă a costurilor, pentru ca informațiile din analizele contabile să nu afecteze activitatea companiei și implicit al patrimoniului său.

De câte ori a trebuit să cazi ca să ajungi la obiectivul pe care ți l-ai propus? Uneori este greu să te menții pe linia de plutire, însă cu multă determinare vei reuși.

Domeniul economic este unul care ridică multe provocări. Te confrunți uneori cu situații neplăcute, termeni complicați sau prea multe documente de semnat? Este un drum lung și anevoios pe care trebuie să îl străbați cu grijă.

Care sunt factorii care pot afecta evoluția firmei?

Ținta principală a oricărui antreprenor la început de drum este creșterea veniturilor. Totuși, nu trebuie să devină o deviză pentru tine. Banii reprezintă un mijloc prin care îți poți îndeplini anumite nevoi, dar nu trebuie să devină un scop. Nu lucrurile pe care le dobândești sunt importante, ci atitudinea ta și felul în care le-ai câștigat. Cel mai important este să menții un echilibru pe toate planurile.

De asemenea, oamenii cu care alegi să colaborezi vor influența drastic evoluția firmei sau direcția pe care o urmezi. Neseriozitatea este rădăcina eșecului și a viselor spulberate.

În domeniul economic, orice greșeală poate fi fatală mai ales dacă nu este reparată la timp. Responsabilitățile care derivă din activitățile pe care le desfășori sunt numeroase, iar tu trebuie să le respecți cu sfințenie.

Ce se întâmplă totuși dacă nu respecți contractele încheiate sau termenele limită stabilite? Cu siguranță te-ai confruntat măcar o dată cu situația în care:

• fie nu ai putut plăti la timp datoriile;
• fie nu ai primit la timp creanțele stabilite prin contract.

Prelungirea imposibilității plății creanțelor atrage implicit numeroase sancțiuni. Însă, pentru a putea fi conștient/ă cu adevărat de gravitatea situației, trebuie să cunoști toate informațiile despre creanțe.

Prin ce se caracterizează creanțele?

În termeni cât mai simpli, creanța constituie o anumită sumă de bani pe care firma trebuie să o încaseze. Determinarea numărului de creanțe se face în urma obligațiilor financiare stipulate în contractele întocmite/ împrumuturile efectuate.

Neprimite la timp, creanțele pot deveni motivele pentru care firma creditor va încasa mult mai multe datorii. În cele mai rele cazuri, companiile debitoare se pot afla chiar în imposibilitatea de a achita plățile scadente sau chiar în insolvabilitate.

Înregistrarea creanțelor se face ținând cont de facturile emise sau de alte documente stabilite de fiecare firmă în parte.

Debitorii firmei (mai precis cei ce sunt obligați să plătească creanțele) pot fi atât persoane fizice, cât și juridice.

Creanțele reprezintă surse importante de venit și astfel fac parte din activele companiei. Trec de la stadiul de simple valori în momentul în care suma este transferată în contul bancar al firmei creditor.

Ce tipuri de creanțe există și prin ce se definesc?

Creanțele se clasifică după 3 mari criterii:

1. conținutul economic;
2. termenul de achitare;
3. gradul de asociere.

Totuși, cele mai întâlnite tipuri de creanțe sunt:

1. Creanțele civile – sumele colectate în urma contractelor încheiate între persoane fizice.
2. Creanțele comerciale – iau naștere în urma unui contract comercial încheiat fie între două firme comerciale, fie între una comerciantă și un alt contractant. Contractul stipulează obligativitatea achitării unei sume de bani în urma prestării diverselor tipuri de servicii sau livrării de bunuri.
3. Creanțele bancare – apar în momentul în care o firmă dorește să împrumute bani de la bancă. Astfel, se încheie un contract de credit bancar prin care creditorul îl obligă pe debitor să restituie suma împrumutată și dobânzile aferente. Și penalitățile acumulate de firma debitor se înscriu în obligativitatea plății.
4. Creanțele fiscale – se clasifică la rândul lor în două categorii:

• creanțe fiscale principale – somează firma să achite taxele, impozitele, amenzile către bugetul de stat.
• creanțe fiscale accesorii – apar în urma neplății la termen a celor principale. Astfel, firma debitor este penalizată.

5. Creanțe salariale – în faza de început, unele firme refuză să angajeze personal tocmai din cauza venitului scăzut încasat. Treptat, sumele încasate încep să crească, iar firma respectivă decide să-și formeze propria echipă de angajați. În urma contractelor încheiate și reglementate de dreptul muncii, firma devine debitorul angajaților. Astfel, se face datoare să plătească lunar contravaloarea serviciilor prestate de angajați.

Care sunt condițiile de existență a creanțelor?

Fiecare tip de creanță trebuie să îndeplinească 3 condiții principale pentru a exista: să aibă caracter cert, să fie lichidă și exigibilă.

Creanța certă rezultă din realizarea unui act care să-i ateste existența. Actul respectiv poate fi chiar actul de creanță sau alte documente atestate de debitor. Printre exemplele de astfel de documente se numără orice act recunoscut de cel care va achita creanțele:

• contract;
• facturi;
• angajamente de plată.

Astfel, debitorul nu poate contrazice existența creanțelor și obligația de plată pe care și-a asumat-o prin semnătură.

O creanță poate fi lichidă în momentul în care poate fi cuantificabilă. Astfel, creditorul știe cu exactitate ce sumă va fi încasată de la debitor. Documentele care atestă lichiditatea unei creanțe sunt:

• actul de creanță;
• dovezi de plată;
• fișe de sold, ș.a.

Exigibilitatea unei creanțe constă în data scadentă stabilită pentru plata sumei îndatorate. Creditorul va emite data respectivă, iar debitorul va fi obligat să o respecte. În caz că nu va fi onorată, se vor aplica penalități sau sancțiuni (în funcție de gravitatea situației).

Totuși, există situații în care instanța judecătorească prelungește termenul de achitare la cererea debitorului.

Cum se interpretează neplata creanțelor?

Există cazuri specifice pentru fiecare tip de creanță în parte, însă cele mai grave scenarii apar la creanțele bancare și creanțele fiscale. Motivul este legat de faptul că autoritățile implicate dispun de o putere imensă, iar debitorul depinde de fiecare decizie stabilită.

În cazul creanțelor bancare, sancțiunile diferă de la un caz la altul. De obicei, lipsa efectuării plăților stabilite pentru creditul efectuat atrage penalități în valoare de 1% din suma totală cu fiecare zi care trece. În cazul în care debitorul repetă se sustrage total de la plată va fi sesizat Biroul de de Credit. Scopul principal al Biroului este de a observa și analiza comportamentul și activitățile debitorului. În momentul în care banca în cauză sesizează Biroul de Credite, debitorului i se va construi o fișă personalizată. Toate informațiile negative acumulate pe respectivul raport îl vor conduce pe debitor în imposibilitatea de a mai accesa alt credit.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) este instituția care se ocupă de încasarea creanțelor fiscale de la fiecare firmă. Într-o primă fază, se stabilește un titlu de creanță care are ca scop reglementarea și identificarea obligațiilor fiecărui debitor. Titluri de creanță pot fi:

• stabilirea/ personalizarea sumei;
• declararea angajamentului de plată;
• obligativitatea plății sancțiunilor primite.

În momentul în care debitorul nu își respectă îndatoririle de plată, titlul de creanță este modificat în titlu executoriu. Procedura de executare silită va fi comunicată debitorului respectiv. În caz că după 15 zile suma nu este plătită, debitorul este înștiințat că procesul de executare va fi efectuat. De la începerea procesului, banca va stopa orice fel de acțiune bancară a debitorului până când suma este recuperată. Dacă totuși suma nu poate fi recuperată, se apelează la valorificarea bunurilor și veniturilor debitorului. Printre bunurile vizate se numără:

• bunuri mobile și imobile care ajută la desfășurarea activității debitorului;
• mașini;
• utilaje;
• produse finite, ș.a.

Recomandări

Creanțele se clasifică în mai multe tipologii, iar fiecare prezintă caracteristici specifice. Însă, indiferent de tipul creanței, pune-ți următoarea întrebare: Oare merită să păcălesc pe cineva?

Probabil ai fost în situația în care cineva nu ți-a plătit suma datorată. Poate că ți-ai schimbat instant părerea despre persoana/ compania respectivă și ți-ai promis că vei rupe orice legătură cu ea.  Tocmai de aceea, este bine să îți alegi cu atenție fiecare partener sau viitor colaborator. Creanțele neplătite la timp vor spune mai multe lucruri. Gândește-te numai câte probleme îți va cauza o astfel de colaborare.

Fiecare firmă la început de drum se confruntă cu numeroase tipuri de inconveniente. Însă, corectitudinea și menținerea unui mediu de afaceri transparent poate soluționa orice problemă. Linia de plutire este adesea greu de întreținut. Provocările se ivesc la orice pas, însă este foarte important să știi cum să le gestionezi. Nimic nu este imposibil, dacă îți dorești cu adevărat.

De asemenea, încearcă să eviți pe cât se poate îndatorarea fără motiv. Analizează cu atenție situația în care te afli și trage concluzii corecte:

1. Oare chiar ai nevoie de acel credit?
2. Ai cu adevărat posibilitatea să îl plătești?

Autoritățile competente te vor sancționa așa cum se cuvine și vei suporta consecințele mult timp după evenimentul neplăcut.

De asemenea, nu angaja oameni dacă nu ai nevoie sau dacă nu ai cum să-i plătești. Reputația proastă a unei firme este cel mai bine definită de angajații nemulțumiți. Vei intra cumva într-un con de umbră și când va fi cu adevărat nevoie, nu vei mai găsi pe nimeni.

Concluzii

Imaginea generală pe care ți-o construiești va fi responsabilă, într-o anumită proporție, de atingerea obiectivelor setate încă de la început. Este esențial să îți poți cunoaște limitele și să nu speri la lucruri imposibile. De asemenea, fii empatic/ă și construiește relații sincere indiferent de poziția în care te afli.

Te întrebi dacă afacerea ta va rezista în următoarea perioadă?

Așa cum tu îți poți crește imunitatea organismului ca să lupți mai eficient cu virusurile, există modalități preventive care îți fac afacerea mai puternică în fața crizei.

Iată 9 măsuri prin care îți poți crește imunitatea afacerii:

1. “Turnover is Vanity, Profit is Sanity but Cash is Reality”

Cash-ul este resursa cea mai de preț acum, și realitatea de zi cu zi în mersul oricărei afaceri. Asigură-te că ai bani suficienți în companie pentru a trece de această perioadă. Că ai cel puțin fondurile necesare pentru a-ți plăti datoriile către furnizori, salariile pentru angajați și celelalte cheltuieli urgente și obligatorii.

2. Concentrează-te pe încasarea creanțelor

Urmărește-ți cu atenție relațiile comerciale și facturile pe care le ai de încasat. Orice întârziere la plată din partea clienților te va afecta în mod direct. Verifică toate creanțele pe care le ai de încasat și nu aștepta să ajungă la termenul scadent. Odată trecut acest moment, va fi mult mai greu să-ți recuperezi banii, timp în care vei rămâne cu rezervele de cash blocate.

Dacă nu ai altă posibilitate decât să acorzi termene lungi de plată, Instant Factoring te poate ajuta să obții acces mai rapid la cash. Îți finanțezi facturile aflate în termenul scadent și primești banii a doua zi. Ai nevoie doar de câteva minute la dispoziție să-ți creezi un cont și să completezi cererea de finanțare.

3. Negociază termene de plată cât mai lungi

Așa cum și tu te străduiești să-ți obții banii de pe facturi mai repede, la fel vor proceda și furnizorii tăi. Mulți îți vor solicita plata pe loc sau o parte în avans, însă asta îți va pune o mare presiune pe rezerva de bani disponibili. Negociază cu furnizorii termene de plată cât mai lungi, ca să fii sigur că poți plăti și rămâi în control asupra cheltuielilor.

4. Testul de stres al companiei tale

Crezi că ai destui bani în companie ca să reziști 18 luni de la inceputul pandemiei? În economia globala de care economia romaneasca este inter-dependenta, 18 luni este perioada până la începerea unui nou ciclu economic, și perioada ideală pentru care să faci un test de stres al companiei tale.

Vezi care este ultima CA lunară de dinainte să înceapă criza, februarie sau martie 2020, și consideră o reducere de 33% – 50% din această cifră.

Profită de toate liniile de finanțare ACUM

Dacă ai posibilitatea să accesezi un credit sau o finanțare de orice natură, ia-le acum. Criza economică este neprevăzută, așa că sunt mari șanse de a nu le mai putea accesa în viitor. Referitor la costul dobânzii, acesta este mult mai mic decât costul de a nu avea acces la bani atunci când vei avea nevoie urgent de ei.

6. Anticipează și fii proactiv

Gândește-te la toate elementele cheie ale afacerii tale. Care sunt furnizorii, clienții și angajații tăi strategici? Rămâi în contact permanent cu aceștia, să vezi dacă și cum sunt afectați de criză. Orice impact asupra lor, este un impact asupra companiei tale. Sună-ți partenerii strategici cât mai des, arată că le ești aproape și nu lăsa nimic să te ia prin surprindere.

7. Redu-ți cât mai mult cheltuielile discreționare

Urmărește toate cheltuielile companiei și stabilește care sunt cele prioritare. Pentru toate celelalte, verifică dacă poți face ajustări de costuri sau dacă poți pune pe pauză anumite cheltuieli, până la redresarea situației economice. Ajustează-ți cheltuielile azi, ca să ai toate șansele să supraviețuiești în următoarele 18 luni.

8. Regândește-ți planurile de angajare

Chiar dacă ai avut o ușoară creștere în numărul de comenzi, este posibil ca aceasta să fi fost una conjuncturală, iar un nou post creat nu își va avea justificarea peste ceva timp. Încearcă să-ți folosești resursele interne, chiar dacă este o perioadă mai încărcată, decât să angajezi oameni noi și apoi să fii nevoit să-i disponibilizezi. O astfel de decizie va afecta întreaga echipă.

9. Acționează rapid – nu ezita

Poate că acum compania ta este oarecum stabilă și nu vezi de ce ar trebui să adopți măsuri drastice. Dar criza economică nu ocolește pe nimeni. Ia-ți toate măsurile de siguranță acum, din timp, ca afacerea ta să aibă toate șansele să depășească cu bine această perioadă.