Categorie: Business

Diversificarea presupune creșterea portofoliului de produse/ servicii, reorientarea piețelor de vânzare și introducerea inovației în modelul de producție în vederea dezvoltării afacerii și obținerii performanțelor dorite.

Este prioritar ca firmele să monitorizeze în permanență tendințele actuale ale pieței și succesul produselor și serviciilor furnizate pentru a avea certitudinea că acestea sunt relevante și profitabile. 

În momentul în care companiile identifică oportunitatea de a-și schimba liniile de produse/servicii, ele se angajează într-un proces cunoscut ca diversificarea producției. Prin intermediul acesteia, firmele își propun să intre pe zone noi de piață, sporind vizibilitatea identității lor.

Sintetizând, diversificarea produselor și serviciilor reprezintă o strategie de afaceri pe care companiile o implementează cu scopul de a-și extinde business-urile.

De ce este necesară diversificarea portofoliului de produse/ servicii în contextul actual?

În mediul actual de business, companiile întâmpină dificultăți în menținerea pasului generat de cerințele care domină piața. Acest lucru este cauzat de lipsa adaptării proceselor sau modelelor de producție la particularitățile noi ale cadrului de afaceri. 

Ținând cont că modelul de consum al oamenilor a suferit transformări, firmele trebuie să-și reconfigureze portofoliul de produse/servicii pentru a se menține stabile pe piață. Cu alte cuvinte, alinierea gamei oferite la necesitățile și dorințele noi ale consumatorilor este o prioritate pentru business-uri.

Antreprenorii care nu iau în considerare acest aspect important și nu abordează noi strategii în acest sens vor deveni vulnerabili pe piața în care activează.

Din acest motiv, diversificarea acestui portofoliu este una dintre metodele pe care firmele o utilizează în vederea extinderii aplicabilității produselor/serviciilor furnizate. Pentru unele firme, diversificarea presupune:

• adăugarea unui nou element la o linie existentă de produse;
• creșterea disponibilității produselor existente pentru a ajunge pe noi piețe;
• lansări de noi linii de produse/servicii.

Care sunt motivele ce stau la baza deciziei de diversificare a portofoliului de produse/ servicii?

Această strategie de creștere a rentabilității generale și a profitabilității unei linii de produse este utilizată de companii din mai multe motive:

• Noi tendințe și tehnologii – este posibil ca  pe fondul evoluției tehnologice, produsele companiei să fie depășite. Astfel, prin diversificare, companiile pot adapta produsele existente în baza noilor tehnologii moderne;
• Descoperiri în cercetare și dezvoltare – când firmele investesc în departamentul de cercetare/dezvoltare, de cele mai multe ori descoperă potențialul de a dezvolta și vinde produse noi legate de piața lor actuală. Prin urmare, identificarea acestui potențial de expansiune poate stimula companiile să-și diversifice portofoliul;
• Evitarea supraspecializării – în unele situații, firmele introduc și dezvoltă produse noi pentru a împiedica supraspecializarea pe o anumită piață. În acest context, diversificarea poate contribui la dezvoltarea segmentului de clienți;
• Modificări de consum – schimbările sociale pot afecta comportamentul și cererea consumatorilor. Spre exemplu, dacă societatea a devenit preocupată de sustenabilitatea mediului, în mod cert apar noi piețe pentru produsele eco, rezultate în urma unui proces ecologic. Practic, firmele pot utiliza diversificarea produselor ca strategie de adaptare la astfel de modificări ale consumatorilor;
• Dorința de extindere – companiile care comercializează produse pe piețe de profil urmăresc să își dezvolte liniile de produse în vederea atragerii de noi clienți sau pentru a-i menține pe cei existenți.

Ce avantaje oferă diversificarea portofoliului de produse/servicii pentru o companie?

Diversificarea portofoliului de produse/servicii aduce multiple avantaje pentru companii. Printre cele mai importante menționăm:

• Creșterea vânzărilor, constatându-se efecte pozitive la nivelul profitabilității;
• Extinderea segmentului de clienți prin oferirea de varietate;
• Obținerea accesului la un potențial mai mare de piață;
• Diminuarea riscului financiar (dacă o piață eșuează, succesul pe altele va scade impactul eșecului);
• Alinierea la cerințele actuale ale consumatorilor;
• Dobândirea unui avantaj competitiv față de concurenți;
• Îmbunătățește vizibilitatea brandului și interesul consumatorilor (consumatorii își amintesc mărcile care oferă o mai mare varietate în cadrul portofoliului de produse și servicii furnizate);
• Garantarea stabilității și protecției pe fondul consolidării mărcii pe piața de nișă;
• Contribuie la investiții multiple, ceea ce ajută la absorbția pierderilor suferite de orice altă investiție.

În contextul unui nivel redus de lichiditate cum poate o companie să asigure diversificarea portofoliului de produse/servicii?

În situația în care companiile nu dispun de suficiente fonduri, una dintre soluțiile sigure și rapide constă în apelarea la serviciile de factoring. Acest serviciu financiar reprezintă de fapt o sursă de finanțare flexibilă, compania obținând numeroase avantaje. Printre cele mai importante menționăm:

• Acces rapid la resurse financiare;
• Îmbunătățirea cash-flow-ului și folosirea sigură a finanțelor pentru a crește segmentul de clienți;
• Protejează business-ul de riscuri, eliminând blocajele financiare;
• Verificarea bonității clienților;
• Administrarea rațională a creanțelor etc.

Foarte multe firme ce activează în sectorul retail optează pentru factoring în vederea stabilității afacerii lor, având acces instant la numerar.

Concluzii

Decizia de a diversifica portofoliului de produse/servicii ar trebui cercetată amănunțit în prealabil pentru a avea certitudinea că această strategie va avea succes pe termen lung. În contextul schimbărilor economice constante, diversificarea portofoliului oferă stabilitate, business-urile devenind mult mai competitive.

În mediul economic actual, calcularea și interpretarea unor indicatori KPI joacă un rol esențial în evaluarea performanței și optimizarea unui business. Evoluând de la indicatorii financiari și contabili, sistemul de măsurare bazat pe indicatori KPI surprinde îndeplinirea obiectivelor stabilite anterior. 

De aceea, alegerea unor indicatori KPI potriviți este primordială pentru estimarea și consolidarea succesului afacerii. Descoperă în acest articol ce sunt indicatorii KPI, la ce sunt utili și care sunt principalii indicatori utilizați de companii.

Ce sunt indicatorii KPI?

KPI sau indicatorii cheie de performanță sunt obiective cuantificabile care au scopul de a măsura potențialul de succes al unei afaceri. Interpretarea rezultatelor acestor indicatori contribuie la descoperirea acelor componente care sunt benefice pentru progresul companiei sau a acelor procese operaționale care necesită optimizare.

Regăsindu-se și sub denumirea de KSI (indicatori cheie de succes), KPI se pot aplica pentru a măsura performanța în orice departament al companiei, de la departamentul financiar la cel de resurse umane și chiar marketing.

Ce rol joacă indicatorii KPI?

Pentru a-și menține competitivitatea, antreprenorii trebuie să își gestioneze eficient orice zonă a afacerii lor (creanțe, cheltuieli, resursele umane, operațiunile, relația cu furnizorii, fluxul de numerar, etc). Astfel, KPI devin un instrument pentru înțelegerea unor fenomene, ajustarea activităților și controlul operațiunilor din departamentele companiei. Prin KPI, specialiștii pot exprima succesul prin cifre.

Pe lângă funcția de control, indicatorii cheie de performanță se mai remarcă și prin:

• Funcția de dezvoltare și îndrumare, prin prisma faptului că reprezintă un punct de pornire pentru stabilirea și implementarea strategiilor în diverse departamente ale firmei;
• Funcția de motivare, pe fondul ambiției de a îndeplini anumite obiective și a motivării părților interesate să contribuie la îndeplinirea obiectivelor la cel mai înalt nivel.

Deoarece acești indicatori au o natură statică și sunt caracterizați de o semnificație profundă în momentul comparării, ei elimină emoția care ar putea să afecteze obiectivitatea interpretării rezultatului.

De asemenea, KPI-urile au rolul de a monitoriza elementele vitale ale sănătății companiei și progresul acestora în timp. Totodată, aceștia pot ajuta la identificarea unor previziuni care ar influența activitatea desfășurată și care ar fi necesare pentru crearea unui plan eficient. În plus față de rezolvarea unor potențiale probleme, calcularea indicatorilor KPI este necesară pentru a aborda oportunități de dezvoltare. Cu informațiile potrivite, generate de măsurarea KPI-urilor, antreprenorii pot:

• valida un nou model de afaceri;
• evalua succesul unui produs care urmează a fi lansat.

Care sunt caracteristicile unui KPI bun?

Capacitatea de a monitoriza progresul într-un mod obiectiv depinde de calitatea indicatorilor KPI. Astfel, acești indicatori trebuie să fie:

• Specifici, pentru a oferi o descriere detaliată, simplă și clară a ceea ce se dorește a fi realizat;
• Măsurabili, pentru a oferi o definiție exactă/ numerică a succesului;
• Realizabili, pentru a stabili așteptări realiste în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor stabilite;
• Relevanți, pentru a se alinia obiectivelor departamentului, respectiv obiectivelor mai ample de business.
• Limitați în timp, pentru a evalua progresul într-o perioadă de timp ambițioasă, dar realizabilă.

De asemenea, se impune evaluarea periodică a KPI-urilor pentru a ști că respectivii indicatori au rămas cei potriviți pentru îndeplinirea obiectivelor. Există posibilitatea ca aceștia să necesite ajustări la anumite intervale de timp.

Care sunt principalii indicatori KPI folosiți de companii?

Lista de KPI-uri include foarte mulți indicatori, însă printre cei mai importanți, se numără:

1. Profitul 

Este unul dintre cei mai importanți indicatori de performanță ai afacerii. Analiza marjei de profit brute și nete este necesară pentru a înțelege mai bine nivelul de succes pe care îl are compania în generarea unui randament superior. 

• Marja de profit brut = Profit brut/Venituri totale x 100
• Marja de profit net = Venit net / Venituri totale x 100

2. Rentabilitatea investiției

Acest indicator măsoară probabilitatea de a obține un profit dintr-o investiție.

• ROI = (Valoarea curentă a investiției – Costul investiției) / Costul investiției

3. Fluxul de numerar operațional

Măsoară numerarul disponibil al afacerii ca rezultat al operațiunilor sale. Dacă rezultatul este pozitiv, atunci business-ul dispune de numerar suficient pentru a crește numărul operațiunilor. Dacă vorbim de o valoare negativă, acest lucru sugerează nevoia de finanțare pentru a susține procesele curente. În acest caz, companiile pot opta pentru factoring sau alte surse de finanțare.

• Fluxul de numerar din exploatare = Venit din exploatare + Amortizare – Impozite + Modificarea capitalului de lucru

4. Durata de încasare a creanțelor

Se referă la timpul în care o companie urmează să fie plătită după facturare.

• DSO = (valoare creanțe cu plata la termen / vânzări totale) x numărul de zile

5. Cota de piață

Este acel procent din vânzările totale ale unei industrii sau ale unei piețe, obținut de o anumită firmă într-un anumit interval de timp. Acest indicator oferă o imagine generală a vânzărilor unei companii în raport cu piața și concurenții săi.

• Cota de piață = vânzări totale companie/ vânzări totale industrie x 100

6. Valoarea duratei de viață a clientului

Oferă o privire asupra valorii pe care compania o obține dintr-o relație pe termen lung cu clienții.

• Valoarea duratei de viață a clientului = (Valoarea clientului x Durata medie de viață a clientului), unde Valoarea clientului = Valoarea medie a achiziției * Numărul mediu de achiziții

7. Rata de defecte

Indică procentul de produse care nu au îndeplinit obiectivele de calitate, care este utilizat pentru a evalua procedurile, serviciile și produsele pe care compania le realizează.

• RD = numărul total de defecte / numărul total de unități testate x 100

8. Rata de rotație a angajaților

Surprinde numărul de angajați care au plecat din companie într-un anumit interval de timp. Acest KPI include demisiile, disponibilizările, pensionările, transferurile de locație sau chiar decesele.

• ETR = numărul de angajați care au părăsit firma / numărul mediu de angajați x 100

În mediul economic actual, caracterizat de o puternică incertitudine, gestionarea fluxului de numerar este mai importantă ca oricând, motiv pentru care cunoașterea unor indicatori precum DSO joacă un rol primordial în succesul unei companii. Pe de altă parte, gestionarea eficientă a cash-flow-ului oferă companiilor oportunitatea de a avea mai mult control asupra afacerii și asupra sănătății financiare a acesteia. 

De aceea, antreprenorii trebuie să acorde atenție indicatorului DSO (Days Sales Outstanding) mai ales dacă realizează frecvent vânzări de produse sau prestări de servicii cu plata la termen. DSO este, printre alte aspecte, un semn al disponibilității numerarului necesar pentru a plăti datorii, pentru a investi sau pentru a oferi protecție în perioadele dificile din punct de vedere economic.

Ce este DSO?

Mai puțin cunoscut, DSO este un indicator financiar pentru durata de încasare a creanțelor sau timpul necesar în care o companie urmează să fie plătită după facturare. 

Cum se calculează DSO?

Days Sales Outstanding se calculează astfel:

DSO = (valoare creanțe cu plata la termen / vânzări totale) x numărul de zile

Cum poate fi indicatorul DSO?

DSO trebuie interpretat cu atenție, întrucât semnificația valorii depinde de mai mulți factori.

Dacă valoarea indicatorului DSO este ridicată, atunci acest lucru ar putea să indice un management precar al facturilor sau condiții de plată dificile care presupun imposibilitatea clienților de a-și achita facturile la timp. De aceea, este necesară luarea în considerare a:

• evalurării politicilor de plată la termen;
• tipologiei de clienți cărora le acordați o astfel de opțiune de plată.

Tendința de creștere a DSO este legată de faptul că mai mult numerar este blocat în creanțele restante, ceea ce ar indica apropierea unei crize de numerar.

O valoare ridicată a acestui indicator ar putea sugera condițiile dinamice ale pieței. Ar putea indica și o gestionare eficientă a vânzărilor cu plata la termen. În acest sens, există capacitatea de a oferi clienților termene lungi de plată. 

Pe de altă parte, un DSO scăzut sugerează că firmei îi ia un timp rezonabil pentru a primi banii de la clienți.

Astfel, afacerile trebuie să își mențină conturile de încasat (creanțele) la un nivel cât mai mic. Pentru a înțelege mai multe despre creanțe, este necesar să se determine timpul aferent colectării unei creanțe restante.

Ce înseamnă creanțe restante?

Creanțele restante se referă la suma de bani pe care un client o datorează unei companii pentru produsele vândute sau serviciile prestate, la care acceptă plata la scadență. Din moment ce conturile de încasat vor fi transformate în numerar, acestea reprezintă un activ pe termen scurt în bilanț.

Care este rolul DSO?

Acest indicator îi ajută contribuie la înțelegerea numărului mediu de zile necesare pentru încasarea facturilor emise. În plus, DSO mai reflectă:

• Satisfacția și solvabilitatea clienților;
• Eficacitatea angajaților care se ocupă de încasarea clienților, fenomen care poate influența profitabilitatea afacerii.

De asemenea, evaluarea indicatorului DSO permite găsirea problemelor din procesul de încasare a creanțelor, estimarea fluxului de numerar și identificarea tendințelor care privesc fluxul de numerar.

DSO este doar unul dintre cei mai importanți indicatori când vine vorba de analizarea performanței business-ului. Astfel, pentru a înțelege pe deplin starea afacerii tale este necesar să acorzi atenție tuturor rapoartelor financiare, precum și altor indicatori KPI.

Ce provocări implică calcularea indicatorului DSO?

DSO oferă o imagine generală asupra sănătății financiare a unei afaceri. Totuși, există câteva aspecte pentru care acest indicator nu reflectă eficiența și profitabilitatea afacerii. Printre cei mai importanți factori, enumerăm:

• Sezonalitatea – DSO este un indicator liniar, ceea ce înseamnă că rezultatul său va avea loc, într-un anumit interval de timp, la o frecvență similară probabilității sale conform legii mediilor. Pe de altă parte, în industriile sezoniere, se recomandă compararea lunilor sau trimestrelor anului anterior cu cele ale anului curent. Astfel, se pot face față scăderilor/ creșterilor de numerar.
• Complexitatea vânzărilor – complexitatea ofertelor de vânzări, tipurile de promoții și opțiunea de plată la termene extinse influențează nivelul veniturilor brute. Totuși, condițiile de plată complexe sau numărul de clienți, caracterizați de o bonitate scăzută, apărute din cauza unei promoții pot influența negativ imaginea reală a ceea ce se întâmplă cu business-ul.

Cu toate acestea, provocările pot fi depășite utilizând anumite calcule de ajustări. De aceea, DSO rămâne un indicator important în analiza financiară.

Cum poate fi DSO îmbunătățit?

Pentru a diminua valoarea indicatorului DSO, există câteva strategii pe care merită să le iei în calcul:

1. Automatizează procesul de notificare a clienților – amintește-le clienților, prin programe automatizate, când este timpul să-ți achite facturile emise pentru produsele vândute sau serviciile prestate. De asemenea, le poți furniza o imagine cu toate facturile actuale și anterioare, permițându-le să vizualizeze suma datorată și scadența. În acest fel, economisești timp și păstrezi relațiile cu clienții, evitând apelurile de colectare care ar putea stârni conflicte.
2. Implementează soluții digitale de plată – punând la dispoziție opțiunea de a plăti online, nu mai este necesar să aștepți sosirea cecurilor, eliminându-se problema blocării numerarului în conturi de încasat.
3. Apelează la soluții de încasare a creanțelor, prietenoase cu clienții – prin serviciul de factoring, companiile au oportunitatea de a-și încasa la timp facturile emise fără a mai depinde de clienți. Astfel, agenții economici pot să-și achite la rândul lor propriile datorii (de exemplu, cele față de furnizori), îmbunătățind indicatorul DSO. Aceștia nu vor mai fi nevoiți să-și constrângă clienții să plătească mai repede. Astfel, li se oferă posibilitatea de a achita la o dată mult mai îndepărtată.

Efectuarea unui audit financiar are o contribuție semnificativă în progresul unei business, adăugând un plus valoare întregii activități desfășurate. Cu certitudine te ajuta sa identifici punctele slabe ale operațiunilor tale interne și să-ți îmbunătățești tranzacțiile financiare.

Informațiile obținute în urma acestui audit stau la baza deciziilor referitoare la dezvoltarea corectă și echilibrată a planului financiar. Cu alte cuvinte, auditul financiar reprezintă pilonul principal în adoptarea unor strategii de business de către departamentul de management. 

O afacere care prezintă o sănătate financiară optimă va putea să își gestioneze eficient activitățile și va avea garanția că tranzacțiile efectuate își ating obiectivele de dezvoltare stabilite.

Descoperă în acest articol mai multe informații utile despre implicațiile auditului financiar asupra procesului de creștere a unei afaceri.

Ce urmărește auditul financiar?

Auditul financiar presupune o evaluare a datelor financiare ale unei companii în raport cu reglementările în vigoare pentru a obține un raport. În esență, scopul său este de a dobândi o imagine asupra conformității situațiilor financiare cu principiile contabile aplicabile. 

Pentru un antreprenor, auditul financiar nu reprezintă doar accesul la date privind fiabilitatea rezultatelor financiare ale afacerii și alinierea la legislația fiscală. Acesta are o mare importanță în asimilarea unor informații care privesc:

• Poziționarea companiei în procesul său de dezvoltare (creștere, stabilitate etc.);
• Structura fondurilor destinate proceselor operaționale ale firmei;
• Riscurile sau incertitudinile cu care se poate întâlni firma;
• Poziția companiei în domeniul în care activează, în raport cu competitorii săi.

Astfel de informații stau la baza diferitelor tranzacții care modelează peisajul financiar în care se află compania.

Practic, auditul de mediu te poate ajuta să descoperi activitățile ce trebuie îmbunătățite. Indiferent dacă acestea sunt dintr-o perspectivă operațională, procedurală sau contabilă, un audit financiar poate stabili dacă strategiile și măsurile implementate la nivelul proceselor operaționale au fost cele potrivite. Dacă există un proces ineficient care afectează potențialul de creștere al companiei, auditul financiar cu siguranță îl poate identifica. 

Ce beneficii aduce auditul financiar unui business?

Realizarea unui audit financiar va oferi un rezumat al tuturor activităților companiei, fiind de mare ajutor conducerii în detectarea eventualelor erori în registrele contabile. În multe situații, un astfel de audit dezvăluie nereguli greu de identificat prin alte metode. 

Analizând aceste aspecte, antreprenorul va putea stabili dacă strategia financiară a companiei este aplicată corect și eficient. 

În eventualitatea în care realitatea nu corespunde cu planul financiar implementat, atunci trebuie identificate punctele slabe sau activitățile ce necesită măsuri de îmbunătățire. Ca rezultat, planificarea fondurilor și mișcarea numerarului în cadrul unei afaceri devin mult mai ușor de gestionat.

Printre principalele beneficii pe care un audit financiar le aduce unui business menționăm:

• Susține dezvoltarea educației financiare și integrarea unor concepte noi ale managementului financiar în gestionarea eficientă a cash-flow-ului;
• Obține un nivel înalt de eficiență și eficacitate în ceea ce privește administrarea operațiunilor interne ale firmei;
• Garantează o raportare financiară în conformitate cu reglementările și procedurile contabile în vigoare;
• Contribuie la siguranța activelor și la diminuarea riscului de fraudă sau de sustragere fonduri;
• Îmbunătățirea imaginii și a credibilității rapoartelor financiare în fața partenerilor de business și a instituțiilor financiare;
• Identificarea cauzelor de risc, acțiune necesară în evaluarea obiectivă a riscurilor cu care se poate întâlni compania;
• Crearea unei politici de prevenire sau a unui plan de acțiune în cazul anticipării unor riscuri ce pot influența bunul mers al operațiunilor;
• Îmbunătățirea cadrul de monitorizare internă a proceselor operaționale desfășurate.

Sintetizând informațiile prezentate mai sus, auditul reprezintă o imagine obiectivă a sănătății financiare a unei companii, fiind importantă în stabilirea unei strategii de business care urmărește creșterea unei afaceri. 

Auditul financiar are implicații la nivelul bonității companiilor

Pentru ca firma să obțină parteneriate de succes, auditul are o influență asupra procesului de consolidare a credibilității financiare. Cu alte cuvinte, putem spune că acesta are implicații și la nivelul relațiilor cu partenerii de afaceri.

Auditul financiar facilitează accesul la oportunități de dezvoltare pe fondul credibilității unei companii. Spre exemplu, numeroase instituții financiare acordă atenție eligibilității firmelor care apelează la finanțare. În acest caz, auditul financiar are o contribuție și asupra creșterii accesului la mai multe surse de finanțare (investitori, fonduri nerambursabile, bănci etc.).

În prezent, o sursa de finanțare eficientă la care multe companii apelează este factoringul. Acesta nu doar asigură un flux constant de numerar necesar în derularea activității, ci și are implicații la nivelul relațiilor companiei cu partenerii săi. În esență, serviciul de factoring contribuie pozitiv la obținerea performanțelor financiare ale unei firme și la susținerea relațiilor sale de afaceri.

Concluzii

În prezent, auditul financiar nu mai este privit ca o obligație, acesta devenind o necesitate, mai precis un punct de plecare în procesul de evoluție al unui business. Pentru o companie, acesta reprezintă modalitatea perfectă de a obține mai mult control asupra situației sale financiare. 

Pentru firmele care au obținut o poziție stabilă pe piața în care activează, existența unui plan financiar le garantează accesul la o imagine completă a business-ului. Cu alte cuvinte, în baza acestui plan financiar, companiile dispun de o analiză a performanțelor trecute și actuale. În plus, acesta fi un punct de plecare în anticiparea unor provocări și oportunități viitoare.

În situația unui business la început de drum, conceperea unui plan financiar are ca fundament înțelegerea mediului de business actual și realizarea unor scenarii financiare. Astfel, el poate fi un punct de plecare în conceperea unei strategii de business.

Descoperă în acest articol rolul important pe care îl deține planul financiar în atingerea obiectivelor de business a companiilor.

Ce reprezintă planul financiar?

Planul financiar este procesul de estimare al capitalului necesar și de încadrare a practicilor financiare privind investițiile, achizițiile și gestionarea responsabilă a fondurilor unei companii. În esență, el este pur și simplu o imagine de ansamblu a situației financiare existente și baza unor previziuni de creștere, ce reprezintă de fapt așteptările viitoare ale unei firme.

Planificarea financiară contribuie la analizarea veniturilor și a cheltuielilor actuale și viitoare, pe fondul ei antreprenorii reușind să conceapă un plan sigur și eficient de acțiune. În acest plan, se atinge fiecare componentă cheie a unui business, mai precis:

• Salarizare;
• Instruirea și perfecționarea angajaților;
• Marketing;
• Logistică;
• Cercetare și dezvoltare.

Prin urmare, planul financiar permite firmelor să determine maniera în care își gestionează resursele pentru atingerea obiectivelor. Totodată, prin prisma acestui plan, antreprenorii pot să obțină răspunsuri la întrebări precum Deține firma capitalul necesar pentru investirea în instrumente digitale de ultimă generație?; Este un moment bun pentru a investi? etc.

Ce obiective îndeplinește planul financiar?

Planul este necesar pentru a asigura un proces continuu de susținere a cerințelor actuale și viitoare de finanțare ale unei organizații. În acest context, planul are obiective financiare clar stabilite, printre care:

• Soluționarea unor situații neprevăzute;
• Prevenirea și diminuarea riscurilor financiare;
• Garantarea disponibilității fondurilor oricând este necesar;
• Contribuie la folosirea corectă a finanțelor;
• Obținerea unor surse de finantare flexibile.

Ce trebuie să cuprindă un plan financiar?

Un plan financiar înglobează toate aspectele care detaliază modul în care funcționează un business. Acest lucru va permite antreprenorilor să estimeze anumite rezultate legate de cifra de afaceri, obiective, profitabilitate etc. În general un plan financiar trebuie să cuprindă informații despre:

• Bugetul alocat investițiilor;
• Maniera în care intenționează antreprenorul să-și finanțeze bugetul de investiții;
• Fondurile alocate proceselor operaționale și analiza costurilor;
• Prognoza veniturilor și cheltuielilor pe o anumită perioadă.

Practic, în componenta financiară sunt structurate date istorice și previziuni. Dacă o afacere este la început sau este în proces de dezvoltare, este de la sine înțeles că nu vor exista informații financiare anterioare, astfel că investitorii sau creditorii sunt interesați de ideea de business și inovație. Dar dacă firma este în faza de creștere și dorește să ajungă la maturitate, datele din planul financiar trebuie să vizeze:

• Bilanțul contabil;
• Starea cash-flow-ului;
• Declarații fiscale etc.

În contextul în care antreprenorul este în căutare de surse de finanțare, datele ce vizează cifra de afaceri urmărită sau veniturile proiectate, vor ajuta investitorii sau creditorii să înțeleagă mecanismul de investire a capitalului.

Ce avantaje oferă un plan financiar?

Există numeroase beneficii pe care le conferă un plan financiar antreprenorului, însă unele generează un impact major. Printre avantajele cheie ce vin ca rezultat direct al conceperii unui plan financiar menționăm:

• Garantarea unei stabilități financiare, pe fondul echilibrului între ieșirile și intrările de fonduri;
• Identificarea și prioritizarea obiectivelor financiare ale afacerii și îmbunătățirea procesului decizional în vederea atingerii lor;
• Realizarea unor planuri de creștere și extindere care să susțină evoluția pe termen lung a firmei;
• Diminuarea incertitudinilor și riscurilor care pot limita creșterea business-ului;
• Creșterea angajamentului și motivația angajaților în atingerea obiectivelor stabilite la nivel de companie;
• Servirea ca mijloc de măsurare a performanței, pe fondul comparării datelor stabilite ca rezultatul real;
• Îmbunătățirea nivelului de încredere a conducerii în privința deciziilor și alegerilor viitoare.

Planul financiar ajută la îmbunătățirea gestionării eficiente a cash-flow-ului

Un plan financiar este creat prin înglobarea tuturor componentelor business-ului și exprimarea lor în cifre. Cash-flow-ul este o componentă vitală pentru orice business. 

Gestionarea fluxului de numerar nu implică doar veniturile și cheltuielile, ci este vorba despre mișcarea numerarului în cadrul unei afaceri. Prin urmare, planul financiar ajută la utilizarea rațională și eficientă a fondurilor disponibile.

Pentru a exista certitudinea unei funcționări armonioase a afacerii, companiile trebuie să asigure o stabilitate financiară. În acest context, una dintre soluții este să acceseze surse de finanțare flexibile, care să le permită un flux de numerar constant.

Un cash-flow stabil facilitează un control eficient al activității și luarea mai rapidă a deciziilor în ceea ce privește operațiunile financiare ce trebuie efectuate.

În acest context, o soluție inovatoare la care pot apela companiile este factoringul. Acest serviciu financiar le permite firmelor să își optimizeze încasările și totodată să își păstreze un cash-flow stabil. În plus, firmele reușesc cu succes să își protejeze afacerile de riscuri financiare.

În nefericitul caz în care compania se confruntă cu un blocaj financiar în urma unor situații neprevăzute, serviciile de factoring reprezintă soluția ce garantează o continuitate a proceselor operaționale. 

Dispunând de fondul necesar pentru acoperirea obligațiilor financiare, companiile pot să își concentreze toate eforturile asupra unor noi direcții de dezvoltare a business-urilor. 

Având în vedere faptul că mediul de afaceri devine din ce în ce mai competitiv, firmele trebuie să apeleze la soluții sigure prin care să obțină performanța financiară dorită. Primordial este ca antreprenorii să opteze rațional pentru o sursă de finanțare care să răspundă nevoilor și așteptărilor lor actuale.

Concluzii

Planul financiar este cel care oferă direcție în vederea atingerii obiectivelor de business. Acesta ajută companiile să determine dacă sunt pe drumul cel bun pentru obținerea performanței dorite. În esență, acest plan contribuie la asigurarea viitorului financiar al unui business prin identificarea și prioritizarea obiectivelor și evidențierea pașilor necesari pentru atingerea lor.

Era evident că un fenomen precum pandemia avea să determine o serie de efecte negative în lanț, printre care cel mai important fiind inflatia. Afacerile mici și clienții au depus eforturi constante pentru a se putea adapta la costurile în creștere și la criza lanțului de aprovizionare.

Inflatia rămâne și în prezent la un nivel îngrijorător, preconizându-se că trendul în creștere va fi prelungit până la mijlocul acestui an. Provocarea majoră este însă pentru proprietarii de afaceri mici, care se confruntă cu efectele inflației, mai ales prin prisma faptului că procesele operaționale și profitabilitatea au fost afectate semnificativ.

Ce este inflatia?

În economia de piață, prețurile pentru bunuri și servicii se află într-o continuă schimbare. Ca urmare a influenței unor factori, prețurile pot să se diminueze sau să crească.

Inflatia este un fenomen economic, apărut odată cu creșterea generalizată a prețurilor bunurilor și serviciilor. În termeni simpli, inflatia presupune că ce cumpărai ieri cu 10 lei, astăzi cumperi mai puțin cu aceeași sumă de bani. În acest fel, inflatia diminuează puterea de cumpărare a monedei în timp.

Ea poate avea un nivel scăzut (clienții amână cheltuirea banilor pentru a achiziționa bunuri și servicii de la companii) sau un nivel prea ridicat (afacerile se confruntă cu problema stabilirii prețurilor, în timp ce cererea depășește oferta).

Care sunt factorii care determină inflatia?

Printre principalii factori care determină inflatia, enumerăm:

Creșterea masei monetare

Deși creșterea masei monetare are menirea de a stimula economia, oferindu-le consumatorilor mai mulți bani, această măsură poate devaloriza moneda, determinând o rată ridicată a inflației.

Efectul de atragere a cererii presupune că, odată cu creșterea salariilor, oamenii vor avea mai mulți bani de cheltuit pe bunuri și servicii. Creșterea cererii de bunuri și servicii va avea ca rezultat sporirea prețurilor pe care clienții le vor suporta pentru a echilibra cererea și oferta.

Întreruperea lanțului de aprovizionare

Blocajele din lanțul de aprovizionare au fost provocate în principal de faptul că majoritatea afacerilor s-au trezit în situația de a-și reduce capacitatea de producție sau activitatea desfășurată. Motivele țin de:

• Concedierea în masă a angajaților;
• Creșterea prețurilor materiilor prime, utilităților, etc;
• Cantitățile reduse sau lipsa de produse necesare activității desfășurate;
• Blocarea mărfurilor în porturi;
• Încasarea lentă a facturilor emise;
• Accesul limitat la finanțare;
• Planificarea precară a stocurilor și proceselor operaționale ș.a.

Toate aceste lucruri creează un efect de împingere a costurilor, adică afacerile urmăresc să își mențină profitabilitatea transferând costurile de producție mari către consumatorul final sub formă de prețuri majorate.

Șomaj încurajat de autorități

Nevoite să diminueze numărul de angajați, pe fondul lipsei de numerar și a incapacității de plată a salariilor, companiile au fost susținute de măsurile autorităților. În cazul întreruperii temporare, parțiale sau totale a activității, companiile puteau opta pentru șomajul tehnic al angajaților, ceea ce implica oferirea unei indemnizații de cel puțin 75% din salariul de bază. În acest timp, contractele erau suspendate. Firmele trebuie să identifice clar motivele economice, tehnice și structural care justifică această suspendare a activității. Dacă firma își relua activitatea, angajații se întorceau la locul de muncă. 

Cu toate acestea, au fost și situații în care angajații au fost concediați definitiv. Condiția principală pentru a primi șomaj constă în faptul că respectivele persoane nu trebuie să desfășoare activități generatoare de venituri, fapt ce determină o penurie de muncitori. Efectele se țin în lanț, forțând afacerile să crească salariile peste beneficiile de șomaj atât pentru a-I menține pe angajații actuali, cât și pentru a atrage noi salariați în caz de nevoie. Astfel, antrenorii trebuie să își adapteze abordarea privind recompensarea și angajarea. 

Ratele de schimb ale valutei

Economiile cu expunere pe piețele externe funcționează ținând cont și de valoarea dolarului sau a monedei euro. Din acest motiv, ratele de schimb joacă un rol important în determinarea ratei inflației.

Cum afectează inflatia afacerile mici?

Creșterea prețurilor îi afectează atât pe consumatori, cât și pe companii (îndeosebi afacerile mici) pentru că în cele din urmă ajung să plătească mai mult pentru produsele (materii prime, materiale) și serviciile (utilități, transport) de care au nevoie. În plus, antreprenorii sunt nevoiți să compenseze creșterea inflației prin oferirea de salarii mai mari, costuri care se vor reflecta în produsele vândute și serviciile prestate.

Odată cu sporirea cererii, apar și dificultățile în lanțul de aprovizionare și în obținerea forței de muncă specializate. În funcție de specificul afacerii și de industria în care activează, această adaptare la noile nevoi și viitoarele schimbări neașteptate este imperativă pentru succesul unei afaceri mici. În caz contrar, toate aceste provocări creează un dezechilibru uriaș concretizat în:

• Întârzieri care determină pierderea contractelor;
• Flux de numerar negativ;
• Imposibilitatea de a găsi furnizori și clienți noi.

Cum pot afacerile mici să combată efectele inflației?

În ciuda gravității pe care inflatia o provoacă, proprietarii de afaceri mici pot lua câteva măsuri. Pentru a le proteja de creșterea generalizată a prețurilor, sunt necesare:

Efectuarea din timp a planificărilor

Din cauza caracterului său imprevizibil, ar trebuie să existe întotdeauna un plan pentru orice creștere eventuală a prețurilor. Verificarea constantă a cash-flow-ului și identificarea precisă a cantității necesare de materii prime permite adaptarea rapidă la schimbările neprevăzute. În plus, o planificare exactă a stocurilor contribuie la evitarea întârzierilor:

• de livrare a materiilor prime și achitare la timp a furnizorilor, ceea ce poate ajuta la renegocierea contractelor și obținerea unor discount-uri;
• de producție, care asigură desfășurarea continuă și optimă a proceselor tehnologice;
• distribuție, reușind de altfel să satisfacă cererea clienților la timp;

2. Evaluarea frecventă a prețurilor practicate

Pentru cele mai multe afaceri mici, creșterea prețurilor poate provoca o scădere a numărului de clienți. De aceea, se recomandă să reduci prețul unuia dintre produse pentru a stimula vânzările. După ce ai atras mai mulți clienți, îi poți orienta spre a achiziționa alte produse cu marje de profit mai mari.

Cu toate acestea, ai grijă la ce produse faci astfel de schimbări. Se poate întâmpla ca și scăderea prețurilor să determine o diminuare a numărului de clienți, mai ales dacă aceștia s-au obișnuit că acel preț ridicat reflecta un nivel înalt de calitate. Analizează cu atenție orice scenariu.

3. Diminuarea cheltuielilor 

Pentru a economisii banii în cazul unor afaceri mici și pentru a ține sub control fluxul de numerar, antreprenorii trebuie să ia următoarele măsuri:

• Eficientizarea proceselor operaționale;
• Evaluarea productivității;
• Revizuirea costurilor de producție.

4. Recompensarea clienților existenți

Studiile arată că atragerea de noi clienți poate costa de până la 5 ori mai mult decât păstrarea unuia loial. În plus, creșterea loialității poate genera creșteri ale profiturilor cu 25%. 

5. Alegerea surselor de finanțare flexibile pentru afaceri mici

Inflatia crește costul creditelor, iar accesul afacerilor mici la formele tradiționale de finanțare devine din ce în ce mai limitat. Cu toate acestea, când rata inflației este ridicată, antreprenorii au nevoie de numerar pentru a acoperi costurile și pentru a echilibra cash-flow-ul. 

Una dintre soluțiile indicate pentru supraviețuirea unei afaceri mici constă în apelarea la factoring. Bazându-se doar pe facturile emise către clienți și neîncasate încă, factoring-ul îți poate ajuta afacerea să ieși din acest impas financiar. 

Serviciul presupune vânzarea facturilor neîncasate către un factor, care transformă creanțele în numerar. Având cash la dispoziție, afacerile mici pot asigura plata la timp a tuturor cheltuielilor operaționale. În acest fel, ele nu mai depind de posibilitatea clienților de a achita facturile la scadență.

Anul 2021 a fost un an nesigur pentru multe industrii, antreprenorii fiind în alertă prin prisma schimbărilor apărute în mediul de afaceri, ca urmare a efectelor pandemiei de Covid-19. Încă nu se poate măsura impactul acestora la nivelul economiei, însă multe domenii au fost afectate, printre care sectorul transporturilor, construcțiilor și serviciilor destinate consumatorilor.

Cu toate acestea, companiile din majoritatea industriilor și-au focusat atenția către comertul online, fiind una dintre oportunitățile care le asigurau o continuitate a business-ului. 

În plus, alegerile consumatorilor și obiceiurile de cumpărare au jucat un rol cheie în această perioadă, impunând practic o regândire în domeniul retail.

Mai mult decât atât, în epoca globalizării economiei, numeroase piețe au devenit competitive, comertul online fiind o cheie importantă în revoluționarea modului în care sunt gestionate afacerile.

Descoperă în rândurile următoare mai multe informații despre comerțul online și avantajele pe care le oferă companiilor în contextul actual al mediului de afaceri.

Cum a influențat comertul online activitatea companiilor?

Pe fondul încetinirii fizice a proceselor operaționale înregistrate de companii, pandemia de Covid-19 a generat o creștere a comerțului online. Mai mult decât atât, îmbunătățirile pe internet împreună cu progresul în tehnologia informației și în logistică/ livrări au permis companiilor să-și regândească business-ul în maniera în care să își continue eficient activitățile.

Comertul online implică numeroase aspecte, fiind un concept complex. Acesta nu presupune o simplă realizare de tranzacții, ci înseamnă:

• Operațiuni de vânzare-cumpărare;
• Viramente de fonduri;
• Oferirea unui suport pentru vânzări;
• Ușurința schimburilor între firme partenere etc.

Astfel, prin intermediul comerțului online, companiile au putut să își desfășoare operațiuni oriunde și oricând, eliminând multiple bariere. De asemenea, multe firme au implementat sisteme mixte de vânzare, obținând astfel rezultatele anticipate. În perioada pandemiei, s-au constatat  schimbări la nivelul managementului abordat de companii,  multe dintre ele vizând canalele de distribuție. Prin urmare, companiile și-au implementat și un site propriu, extinzându-se la un nivel mai mare de acoperire.

Ce avantaje oferă comertul online business-urilor?

Printre beneficiile majore pe care le oferă comertul online pentru afaceri menționăm:

Minimizarea costurilor (de creație, distribuție etc.) 

Pentru un business, comerțul online presupune atât costuri mici, cât și personal redus. Fiind automatizată întreaga activitate, acest lucru implică o economie considerabilă în buget. Din perspectiva marketingului, există numeroase platforme (Google Adwords, rețele Social Media etc.) ce pot fi utilizate atât pentru promovare, cât și pentru vânzare.

Dezvoltarea unor produse/ servicii în corespondență cu necesitățile consumatorilor

Având în vedere că obiceiurile de consum ale consumatorilor s-au schimbat, companiile trebuie să își adapteze produsele și serviciile ținând cont de noile cerințe ale acestora. Necesitățile și dorințele consumatorilor au evoluat semnificativ în ultimii ani prin prisma inovațiilor tehnologice apărute și diversitate ofertei furnizate de companii, indiferent de domeniul în care activează.

Crearea unei baze de date de clienți 

Comerțul online aduce un avantaj major companiilor, prin prisma informațiilor oferite de clienți, care în mod normal nu le sunt furnizate prin vânzarea cu amănuntul. 

În baza anumitor date oferite, comerciantul își poate adapta rapid oferta la potențialul cumpărător, menținând astfel contactul cu acesta. 

Comerțul electronic deschide noi piețe, permițând firmelor să își dezvolte un nou model de afaceri orientat către baza lor de clienți în expansiune. Numeroase companii obțin succes în dezvoltarea unei bune optimizări ale site-ului pentru motoarele de căutare, generând mai mult trafic.

Accesarea serviciilor de factoring 

Numeroase companii care activează în domeniul retail, chiar și în producție (spre exemplu, producătorii locali) și care au optat pentru maximizarea oportunităților de vânzare online abordează serviciile de factoring. 

Factoringul este privit ca sursa de finanțare flexibilă, ce conferă unui business multiple beneficii. Printre cele majore menționăm: înlăturarea timpului dintre plățile către furnizor și încasarea creanțelor, stabilitatea cash-flow-ului și utilizarea eficientă a finanțelor în vederea creșterii segmentului de clienți și chiar portofoliul de produse.

Pe lângă aceste avantaje majore, compania își poate:

• Dezvolta alte arii de activitate atât pe piața națională, cât și în cea internațională;
• Îmbunătățirea manierei de comunicare cu clienții și partenerii acesteia;
• Obține 100% eficiență în unele procese operaționale;
• Garanta mai multe canale de vânzare și de furnizare a informațiilor în mediul online;

Prin intermediul comerțului online, antreprenorii își pot crește business-ul mult mai eficient. Mai precis, costurile sunt mult mai mici, reușind o evidențiere mult mai clară a produselor/ serviciilor în fața publicului țintă. Astfel, compania își poate consolida un portofoliu variat de clienți. 

Nu există nicio îndoială în privința dezvoltării comerțului electronic, el devenind un pilon în îmbunătățirea operațiunilor și a rezultatelor unei companii.

Ce provocări vizează comertul online?

Comerțul online aduce avantaje incontestabile unui business, însă cu toate acestea apar și noi provocări atât tehnice, cât și non-tehnice. Printre principalele provocări amintim:

Securitatea și confidențialitatea datelor

Clienții sunt precauți cu privire la furnizarea unor informații cu caracter personal, în special în momentul în care sunt folosite carduri de credit sau de debit, către platformele online. Cazurile de fraudă au crescut odată cu creșterea sectorului comerțului online. Astfel că, toate business-urile online trebuie să dețină:

• sisteme de securitate eficiente;
• un software de plată sigur;
• alte măsuri de protecție împotriva fraudei online.

În plus, companiile riscă atacuri de tip phishing și alte forme de atacuri cibernetice, care ar putea compromite activitatea companiei.

Adaptarea la noile reglementări ale cadrului legal

Fiind un sector cu multe aspecte complexe, cu precădere cele legate de protecția consumatorului, a datelor conform GDPR, probleme de import/ export etc. În aceste condiții, compania trebuie să se alinieze noilor reglementări stabilite, asigurându-se că activitatea funcționează în parametrii legali.

Oferirea unei experiențe personalizate consumatorilor

Pentru a obține loialitatea consumatorilor, este importantă experiența de cumpărare a acestora, ea fiind o cheie importantă în comerțul online. Ținând cont că cerințele consumatorilor au evoluat, companiile trebuie să acorde atenție modului în care interacționează cu clienții, îmbunătățind experiența acestora. 

În majoritatea cazurilor, experiența dobândită de clienți în mediul online generează un impact asupra imaginii pe care și-o conturează aceștia despre un business. Astfel, obiectivul principal al acestei experiențe personalizate este creșterea comunității unui brand și menținerea unei legături strânse cu clienții.