Categorie: Business

Problema gestionării de procese operationale din cadrul unei companii rămâne o prioritate pentru antreprenori, în contextul schimbărilor constante din mediul economic. După o perioadă incertă, companiile au fost nevoite să-și regândească cele mai multe procese operationale în vederea alinierii noilor condiții economice. 

Nevoia de eficientizare procese operationale este tot mai accentuată în contextul mediului actual de afaceri. Indiferent de specificul activității companiei sau de mărimea acesteia, antreprenorul trebuie să își gestioneze activitatea în baza unui management eficient al proceselor de business. 

Având în vedere aceste considerente, companiile își eficientizează cele mai multe procese operationale apelând la soluții digitale inovatoare, reușind o optimizare din perspectivă tehnică și financiară.

În rândurile următoare vei regăsi informații utile despre maniera în care firmele își pot:

• eficientiza gama de procese operationale;
• adapta planul strategic pentru a obține rezultatele dorite.

De ce este importantă eficientizarea unor procese operationale?

În contextul unui progres tehnologic, fiecare companie trebuie să își adapteze activitățile la mediul de afaceri curent. La momentul actual, există numeroase soluții digitale care au un rol definitoriu în eficientizarea proceselor operaționale. 

Este necesară o abordare sustenabilă în ceea ce privește implementarea unui plan strategic privind îmbunătățirea proceselor operaționale a companiei. O astfel de abordare implică administrarea responsabilă și eficientă a resurselor disponibile pentru a obține performanța financiară. 

O eficientizare a activității presupune o garantare a utilizării optime a resurselor disponibile. Cu alte cuvinte, eficientizarea proceselor este cel mai bun mod de a îmbunătăți eficacitatea operațională și de a maximiza rezultatele. Orice activitate poate fi optimizată, însă este importantă și abordarea aleasă. Mai precis, este nevoie de o strategie de business bine concepută și implementată care să asigure un timp redus de lucru și o diminuare a resurselor financiare, menținând însă aceeași calitate a produselor/ serviciilor furnizate. 

Fiecare companie desfășoară o serie de procese operaționale zilnic, însă nu toate pot fi eficiente. Pot fi identificate aceste procese ineficiente prin intermediul unei monitorizări constante, identificând astfel anumite puncte ce pot fi îmbunătățite. Clienții nemulțumiți, cheltuielile crescute sau personalul suprasolicitat sunt câteva semne importante care dovedesc lipsa unui management eficient de business. Este nevoie de o cunoaștere în detaliu a proceselor operaționale existente în companie pentru a putea implementa o strategie smart de eficientizare a resurselor, indiferent de natura lor.

Eficientizarea de procese operationale contribuie la planificarea măsurilor de dezvoltare a companiei, asigurând totodată un viitor prosper a acesteia.

Cum poate compania să eficientizeze procese operationale?

În prezent, prioritatea majoră a companiilor constă în a obține:

• un nivel înalt de eficiență;
• un control operațional sporit asupra proceselor desfășurate. 

Eficientizarea de procese operationale este cheia în atingerea obiectivelor organizaționale. Cu cât fluxurile din cadrul companiei sunt mai eficiente, cu atât cresc șansele de a obține performanța dorită.

Astfel, pentru a optimiza activitățile desfășurate companiile ar trebuie să:

I. Implementeze un management eficient și sigur

Un management eficient vizează:

1. o bună comunicare cu angajații;
2. implementarea unor strategii de business raportate mediului de afaceri actual;
3. adoptarea unor decizii inteligente care să garanteze o stabilitate între gândire și acțiune.

Totodată, o astfel de abordare urmărește garantarea unui nivel ridicat de flexibilitate a activității desfășurate de companie. Indiferent de domeniul de activitate, companiile sunt influențate de evenimentele și modificările economice care se produc în mediul de business. Astfel, antreprenorii trebuie să fie mereu la curent cu noile schimbări apărute în domeniul în care activează în vederea anticipării corecte a trendurilor.

Într-un mediu de afaceri accentuat de incertitudini, firmele trebuie să își adapteze constant strategiile de business pentru a avea certitudinea unei eficiențe sporite a operațiunilor efectuate. O companie prezintă o eficiență maximă în măsura în care anticipează noile tendințe și se adaptează mediului actual de business într-un timp scurt.

II. Apeleze la soluții digitale pentru îmbunătățirea proceselor operaționale

În prezent, orice business necesită o componentă digitală. În baza unui plan strategic de dezvoltare, compania apelează la sisteme inovative, acestea având un rol primordial în eficientizarea operațională a proceselor. Mai exact, digitalizarea unor procese cheie conduce la diminuarea costurilor și a timpului de lucru, îmbunătățind semnificativ productivitatea și experiența clienților firmei. 

De asemenea, digitalizarea permite unei companii să își formeze o imagine asupra tendințelor din industria în care activează (și nu numai) și să implementeze noi direcții strategice care să conducă la atingerea obiectivelor organizaționale.

III. Mențină un cash-flow stabil 

Lipsa unui capital are un impact asupra bunului mers al activității companiei, afectând procesele operaționale cheie (spre exemplu, tranzacțiile comerciale efectuate). În mod cert, un flux de numerar stabil permite o monitorizare eficientă a proceselor operaționale și adoptarea mai rapidă a deciziilor cu privire la operațiunile financiare necesare a fi realizate. 

În esență, un cash-flow negativ este rezultatul:

• unor investiții neplanificate;
• unui control deficitar al încasărilor;
• unei gestionări incorecte a riscurilor de plată.

Întârzierile privind încasările de la clienți contribuie la o instabilitate a fluxului de numerar, acest lucru având efecte negative asupra eficientizării proceselor operaționale ale afacerii. 

Pentru a garanta un flux de numerar constant, compania trebuie să efectueze o monitorizare continuă a încasărilor privind obținerea unui raport asupra operațiunilor comerciale realizate. O soluție modernă la care apelează companiile, în prezent, pentru optimizarea încasărilor și menținerea unui cash-flow pozitiv este factoringul. Cu alte cuvinte, prin serviciile de factoring companiile își minimizează potențialele riscuri financiare și își îmbunătățesc considerabil procesele operaționale. 

De asemenea, acest serviciu este o soluție smart ce îmbunătățește eficient tranzacțiile financiare. Se îndeplinește un nivel superior de transparență și încredere privind siguranța și confidențialitatea datelor furnizate. Apelând la această soluție de finanțare, antreprenorii au suportul necesar privind administrarea facturilor/ creanțelor într-o manieră corectă, sigură și eficientă.

Concluzii

Îmbunătățirea continuă a business-ului începe cu înțelegerea proceselor operaționale și eficientizarea acestora. Performanța unei afaceri depinde de eficiența acestor procese efectuate în cadrul unei companii. 

Utilizând responsabil resursele disponibile pe fondul unui management eficient, adaptat mediului business actual, companiile își pot îmbunătăți eficiența operațională. În acest fel, se garantează îndeplinirea tuturor obiectivelor organizaționale.

În luarea deciziilor, specialiștii au nevoie de informatii financiare, care trebuie să fie utile, relevante şi exacte, conform OMFP 1802/2014. De asemenea, pentru a-şi dovedi utilitatea, este necesar ca toate aceste informatii financiare să fie comparabile, verificabile, oportune şi inteligibile. 

În articolul de faţă, îți vom explica pe rând caracteristicile acestor informatii financiare. Prezentând o importanţă în domeniul financiar-contabil,  aceste informatii financiare sunt vitale pentru bunul mers al oricărei firme, indiferent de dimensiunea ei. 

Informatii financiare: ce sunt?

O informaţie financiară reprezintă un set de date operaţionale şi strategice care ajută la:

• cunoaşterea şi administrarea fluxurilor de numerar;
• apelarea la diverse surse de finanțare (de exemplu, factoring);
• organizarea bugetului;
• analizarea investiţiilor;
• luarea unor decizii financiare importante. 

Informaţiile financiare pot fi confundate cu cele contabile, dar există o diferenţă subtilă între ele. 

Primele sunt alcătuite din informaţii cantitative (care se exprimă în unităţi monetare) şi din informaţii calitative, pe baza cărora se poate arăta performanța şi poziţia financiară a unei entităţi. Ele sunt utile în luarea deciziilor economice. Astfel că, printre altele, se pot obține informatii financiare pe baza analizei fluxurilor de trezorerie.

Prin comparaţie, informaţiile contabile folosesc metoda acumulării şi se referă la situaţia conturilor unei firme, la costuri, active, profit și alte elemente contabile.

Informatii financiare: care sunt caracteristicile lor calitative ?

Conform Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr. 1802/ 2014, capitolul 2, secţiunea 2.3, antreprenorii au nevoie de informatii financiare, care trebuie să fie în primul rând utile. În acest sens, este nevoie ca ele să fie relevante şi să reprezinte exact ceea ce-şi propun. 

Relevanța

Această caracteristică se referă la capacitatea informaţiilor de a-i ajuta pe utilizatorii lor să ia o decizie. În acest sens, ele trebuie să îndeplinească două condiţii: să aibă valoare predictivă şi/ sau valoare de confirmare. 

Valoarea predictivă înseamnă să poată fi utilizate pentru previzionarea rezultatelor care urmează să fie obţinute. Totuși, ele nu vor prezenta o previziune sau o prognoză, motiv pentru care indivizii le folosesc pentru realizarea propriilor predicţii. 

Uneori, informaţiile cu valoare predictivă au şi valoare de confirmare. Un exemplu ar fi informaţiile referitoare la veniturile pentru anul curent, ce pot fi folosite ca punct de pornire pentru prognozarea veniturilor din anii următori. Ele se pot compara cu previziunile care au fost realizate în anii precedenți referitor la exerciţiul curent.

Reprezentarea exactă

În situaţiile financiare anuale, fenomenele economice sunt caracterizate de cifre şi cuvinte. Reprezentarea exactă se referă la o descriere completă, obiectivă şi lipsită de erori. Descrierea completă trebuie să includă toate acele informatii financiare necesare care-l fac pe specialist să înţeleagă natura fenomenului financiar.

De exemplu, în descrierea unui grup de active vor fi incluse următoarele elemente:

• Descrierea naturii activelor;
• Descrierea numerică a tuturor activelor;
• Menţiunea privind descrierea numerică, cum ar fi costul iniţial sau valoarea justă.

În unele cazuri, descrierea completă poate necesita explicaţii cu privire la calitatea şi natura elementelor, a factorilor şi a contextului care ar putea avea repercusiuni asupra calităţii, naturii şi procesului folosit în determinarea descrierilor numerice. 

Descrierea obiectivă presupune faptul că selecţia şi prezentarea de informatii financiare să nu fie influențate de anumiți factori. Potrivit OMFP 1802/2014, „descrierea neutră nu este denaturată, ponderată, accentuată, neaccentuata sau manipulată în alt fel pentru a creşte probabilitatea ca informaţiile financiare să fie primite favorabil sau nefavorabil de către utilizatori”. 

Comparabilitatea

Informaţiile sunt cu atât mai utile cu cât pot fi comparate cu unele similare ale altor entităţi sau chiar cu informaţii ale aceleiaşi entităţi, dar din perioade sau date diferite. În acest fel, sunt identificate uşor asemănările şi deosebirile dintre anumite fenomene financiare. 

Comparaţia necesita cel puţin două elemente, spre deosebire de restul caracteristicilor calitative. Reprezentarea exactă a unui fenomen economic relevant are un anumit grad de comparabilitate cu cea a unuia similar.

Verificabilitatea

Îi ajută pe utilizatori să se asigure că informaţiile reprezintă cu exactitate fenomenele economice reprezentate. Cu alte cuvinte, observatorii independenţi şi în cunoştinţă de cauză pot ajunge la un consens în privinţa reprezentării exacte a unei descrieri.

Verificarea poate fi de două tipuri: 

1. Verificarea directă reprezintă verificarea unei valori sau a unor reprezentări utilizând observarea directă (ca de exemplu prin numărarea banilor).
2. Verificarea indirectă se referă la verificarea intrărilor pentru un model, o formulă sau o altă tehnică, dar şi la recalcularea rezultatelor respective utilizând aceeaşi metodologie. De exemplu, la verificarea valorilor contabile ale stocurilor se controlează intrările (cantităţi şi costuri) şi se recalculează stocurile finale, utilizându-se aceleaşi ipoteze în privinţa fluxului costurilor.

Oportunitatea

Reprezintă calitatea informaţiilor de a fi disponibile factorilor de decizie, astfel încât aceştia să ia hotărâri în timp util. Multe informaţii, dacă sunt vechi, nu mai sunt la fel de utile. Sunt însă şi unele care pot fi folositoare pentru mai mult timp, chiar şi după sfârşitul perioadei de raportare. 

Inteligibilitatea

Se obţine prin clasificarea, caracterizarea şi prezentarea informaţiilor într-un mod transparent şi succint. Complexitatea unor fenomene financiare nu permite transformarea astfel încât informațiile să fie uşor de înţeles. Din acest motiv, excluderea lor din rapoartele financiare ar conduce la raportări incomplete. 

În fapt, rapoartele financiare (situaţiile financiare anuale şi documentele făcute publice odată cu ele) sunt special întocmite pentru oamenii care deţin cunoştinţe în afaceri şi economie, astfel încât aceştia pot studia şi analiza cu atenţie informaţiile respective. Cu toate acestea, prezentarea acestor documente se realizează astfel încât să poată fi înţelese şi de alte categorii de utilizatori.

Concluzii

Utilitatea informaţiilor financiare este cu atât mai bună, cu cât ele sunt comparabile, verificabile, inteligibile şi oportune. În domeniul financiar, informaţiile trebuie să susţină şi să aducă avantaje atât firmelor, cât și diferitelor categorii de utilizatori care sunt interesaţi. 

Informațiile financiare trebuie să ilustreze cât mai fidel poziţia şi performanţă înregistrate într-un exerciţiu financiar. La nivelul unei societăţi, informaţia financiară trebuie să cuprindă descrierea resurselor economice, a tranzacţiilor efectuate şi a rezultatelor care au fost obţinute. 

Cunoaşterea unor informaţii prin care se prezintă performanța financiară şi poziţia unei firme aduce avantaje competiţionale oricărui antreprenor. Spre exemplu, în cazul unei crize economico-financiare, o informaţie financiară care se afla la dispoziţia principalilor decidenţi şi care este folosită adecvat de ei ajuta la obţinerea unor beneficii economice pe termen lung. În cazul în care această informaţie lipseşte, activitatea şi viitorul firmei pot fi compromise, pierzându-se beneficii importante sau ajungându-se chiar la faliment.

Într-o economie globalizată, definirea și implementarea sustenabilității a devenit o adevărată provocare pentru orice business. Motivul pentru care sustenabilitatea financiară este atât de importantă în afacere constă de fapt în impactul său pozitiv asupra întregului proces de dezvoltare a organizației. 

Consecințele crizei financiare au condus la conștientizarea că sustenabilitatea financiară reprezintă o cheie în privința evitării/ gestionării responsabilă a crizelor. Dezvoltarea sustenabilă în afaceri a obținut o recunoaștere din partea antreprenorilor. Aceștia devin mai interesați de modalitatea în care ea poate fi integrată în strategia generală de business.  

În prezent, sustenabilitatea financiară implică schimbări revoluționare privind modul în care sunt abordate procesele de business, având ca scop asigurarea unui succes continuu și responsabil. În rândurile următoare, vei regăsi informații utile despre ce presupune mai exact sustenabilitatea din perspectiva financiară și rolul acesteia în obținerea performanțelor și implicit, în optimizarea afacerii.

Ce înseamnă sustenabilitatea din punct de vedere financiar?

Pentru o afacere, sustenabilitatea financiară presupune adoptarea unor strategii și realizarea unor activități, care vizează satisfacerea necesităților atât ale companiei, cât și ale partenerilor acesteia. 

Aceasta are scopul de a proteja, susține și totodată de a crește resursele financiare necesare pentru un viitor promițător. Putem spune că sustenabilitatea financiară creează un avantaj competitiv afacerii, contribuind la bunăstarea acesteia. 

Un business sustenabil implică adoptarea unor soluții inovatoare, cu ajutorul cărora să crească rezistența afacerii în ceea ce privește posibilele riscuri, ce pot să apară în mediul de afaceri. Diversitatea formelor sustenabilității presupune numeroase strategii și practici, care oferă companiei oportunitatea de a produce, genera și evolua într-o manieră responsabilă și rațională avantaje pentru activitatea firmei.

Stabilitatea financiară asigură un nivel optim de competitivitate al afacerii, prin crearea unui proces continuu privind obiectul de activitate al companiei. Totodată, ajută la dobândirea unei fiabilități în contextul unui mediu instabil din punct de vedere financiar. Foarte mulți antreprenori privesc acest concept ca pe o oportunitate privind accesul la numeroase surse de finanțare, însă sustenabilitate financiară implică și alte avantaje. Dar, indiferent de forma acesteia, scopul este același, mai exact garantarea longevității business-ului.

Pentru a îndeplini acest scop, antreprenorul trebuie să conceapă o politică de sustenabilitate care vizează implementarea eficientă a strategiilor de dezvoltare financiară. Acest fapt are un impact favorabil atât firmei, cât și întregii comunități din domeniul său de activitate. 

Practic, dezvoltarea sustenabilă a afacerii din perspectiva financiară depinde de:

• viziunea antreprenorilor;
• strategiile adoptate și acțiunile derulate în procesele de achiziții;
• relația cu partenerii firmei;
• gestionarea riscurilor;
• investițiile în resursa umană.

Cum se ajunge la performanță financiară?

Din perspectiva sustenabilității unei afaceri, se poate ajunge la performanță financiară dacă sunt implementate soluții inovatoare privind gestionarea responsabilă a resurselor actuale ale firmei. Cu alte cuvinte, este nevoie ca strategia sustenabilității să se identifice cu strategia generală a companiei. 

Privind din această perspectivă, sustenabilitatea financiară devine un obiectiv important al firmei. Acesta se concretizează într-o abordare responsabilă în ceea ce privește factorii dinamici sau stimulatori pentru procesele operaționale. Acești factori influențează întreaga strategie a companiei. Totodată, ajută la aplicarea unor soluții sigure și eficiente, care conduc către abordarea sustenabilă a afacerii și un cash-flow sănătos. 

În prezent, una dintre strategiile de succes privind asigurarea într-o manieră sigură și de durată a un cash flow necesar pentru funcționarea echilibrată a unui business o constă accesarea unor surse de finanțare flexibile. Spre exemplu, serviciile de factoring reprezintă astăzi o soluție eficientă pentru numeroase afaceri aflate la început de drum. Pentru aceste afaceri, lipsa lichidității este un adevărat risc privind acoperirea obligațiilor financiare și construirea unei credibilități în domeniul de activitate. Practic, prin factoring firmele își minimizează posibilele riscuri financiare, care pot influența buna funcționare a activității. Fiind o soluție inovatoare, acest serviciu financiar garantează capitalul necesar în vederea continuării activității într-o manieră sustenabilă și ajută la îmbunătățirea indicatorilor financiari.

De asemenea, obținerea performanței financiare implică și inovația sustenabilă atât în plan social, cât și în cel organizațional. Reușita acestor performanțe sustenabile depinde de:

• Investițiile în resursa umană în vederea dezvoltării unor abilități și competențe necesare obiectului de activitate al firmei;
• Rezultatele dobândite în urma implementării unor sisteme sau politici de management durabile;
• Construirea unei rețele de partenerii sau colaboratori și menținerea unei relații transparente cu aceștia;
• Efectuarea unor schimbări privind explorarea unor noi oportunități privind sursele de finanțare flexibile, care să asigure un cash-flow sănătos firmei.

Mai mult decât atât, toate aceste inițiative cresc rentabilitatea unei afaceri. Viziunea sustenabilă a afacerii se va reflecta în procesele financiare și la nivel de management general. Aici vor fi integrate practici care încurajează crearea unui sistem de valori și principii în direcția sustenabilității financiare.

Ce rol joacă abordarea sustenabilă în optimizarea afacerii?

Abordare sustenabilă vizează adoptarea unor strategii bine conturate și implementarea unor politici privind dezvoltarea culturii organizaționale orientată către performanță. În privința optimizării business-ului, abordarea sustenabilă presupune o gestionare mult mai rațională a resurselor în vederea obținerii performanței financiare. Se referă la o optimizare a proceselor financiare (legate de costuri și profitabilitate). O astfel de abordare poate construi un avantaj competițional. Astfel, firma poate recunoaște oportunitățile de dezvoltare din perspectiva microeconomică și macroeconomică.

Companiile care mizează pe o abordare sustenabilă au avantajul de a gestiona eficient riscurile operaționale. În acest sens, reușesc să diminueze costurile privind procesele financiare și să îmbunătățească reputația și a relația cu partenerii companiei. 

Concluzii

Managementul financiar reprezintă un factor cheie în ceea ce privește dezvoltarea sustenabilă a unei afaceri. Rolul sustenabilității financiare devine din ce în ce mai definit, fiind implementat de mulți antreprenori. 

O astfel de abordare oferă numeroase oportunități de maximizare a rezultatelor și a cash-flow-ului, pentru buna funcționare a companiei. 

Sustenabilitate financiară rămâne un pilon important într-o afacere, vizând consecvența, responsabilitatea și abordarea inovatoare privind dezvoltarea afacerii.

Scadenta sau termenul de plată este un criteriu esențial în orice  act sau document oficial. Devine și mai semnificativ și chiar critic atunci când documentul tratează informații legate de obținerea unor bani.

Factura este unul dintre documentele esențiale care poate include aspectul scadenței, mai ales că reprezintă o obligație legală pentru client de a rambursa vânzătorului suma de bani pentru produsele livrate sau serviciile prestate. Cu toate acestea, scadenta nu poate fi nelimitată întrucât acest lucru poate genera litigii complicate într-o etapă ulterioară ori poate influența cash-flow-ul vânzătorului.

Ce reprezintă scadenta?

Scadenta se referă la data (înscrisă sau nu în factură) până la care debitorul este obligat să își achite factura. Orice depășire a datei scadente atrage după sine penalizări de întârziere, în funcție de cum s-a stabilit anterior în contract.

Ce importanță are scadenta în managementul creanțelor?

Afacerile pot supraviețui fără să obțină profit, dar nu și fără să dispună de flux de numerar. Pentru ca un business să fie de succes, printre altele, sunt necesare un management eficient al creanțelor și al laturii financiare (în mod special, al fluxului de numerar). Totodată, managementul fluxului de numerar constă în monitorizarea, controlul, luarea deciziilor și utilizarea inteligentă a finanțelor companiei. În ciuda importanței gestionării financiare, fluxul de numerar este adesea pierdut din vedere de foarte mulți antreprenori. 

După lansarea unei afaceri, partea cea mai dificilă se referă la vânzări. După realizarea vânzărilor, devine dificilă gestionarea creanțelor, mai exact încasarea la timp a plăților datorate de clienți. Colectarea plăților depinde foarte mult de scadenta stabilită.

Scadenta se stabilește pe o factură din mai multe motive. În primul rând, se ține cont de faptul că nu toți clienții își pot achita imediat facturile, firmele oferindu-le posibilitatea plății la o dată ulterioară. Cu toate că termenul de plată depinde de valoarea facturii și de obiectul de activitate al firmei, cele mai multe facturi au o dată de plată de maxim 30 de zile. 

În situația în care ai o relație de afaceri bună cu clienții tăi sau stabilești condiții unice pentru vânzarea de produse/ prestarea de servicii, poți:

• Să menții portofoliul de clienți și chiar să atragi clienți noi;
• Negocia perioade mai lungi de plată pentru o valoare mai mare a facturii;
• Oferi procente de reduceri pentru clienți dacă aceștia achită înainte ca scadenta să expire.

De aceea, este necesar să fixezi o dată finală de plată care poate fi înscrisă clar pe factură.

Ce avantaje aduce scadenta într-o factură?

Avantajele includerii termenului de scadentă într-o factură sunt:

• Obligă clientul să-și achite facturile la timp;
• Vânzătorul poate ține cont de data la care urmează să încaseze creanța atunci când își stabilește viitoarele proiecte;
• Oferă companiei dreptul de a trimite notificări repetate către clienți privind achitarea facturilor;
• Devine un suport în cazul litigiilor;
• Contribuie la menținerea unor relații sănătoase cu clienții;
• Ajută la obținerea unor evidențe financiare și la planificare;
• Îndeplinirea punctelor de mai sus conduce la obținerea unei imagini pozitive despre companie și brand.

Ce consecințe are neincluderea sau nerespectarea scadenței asupra cash-flow-ului?

Firmele se bazează pe un echilibru bun între încasări și plățile efectuate pentru un flux de numerar sănătos. Totuși, echilibrul nu este neapărat garantat mai ales că pentru administrarea afacerilor sunt necesare plăți la intervale regulate (salarii, materii prime și materiale, taxe și impozite, etc). Iar creanțele neîncasate la timp provoacă un dezechilibru la nivelul cash-flow-ului.

Studiile surprind faptul că plățile care depășesc scadenta afectează:

• lichiditățile;
• dezvoltarea afacerii;
• angajarea unor noi salariați;
• precum și capacitatea de inovare pentru 74% dintre companiile din România.

Mai mult, contextul pandemiei accentuează gravitatea problemei, având repercusiuni asupra existenței afacerii. 

Ce este de făcut în acest sens?

În încercarea de a rezolva variațiile fluxului de numerar, companiile trebuie să gestioneze încasările prin stabilirea scadentei. Când plata facturilor întârzie, fluxul de numerar devine negativ, iar firmele trebuie să găsească surse de finanțare a activității. O astfel de soluție este factoringul. Acesta nu doar că vine ca un real ajutor pentru acoperirea costurilor de funcționare imediate, dar și asigură continuitatea afacerii în vederea obținerii performanțelor și garantării longevității. Factoringul înseamnă vânzarea facturii către un factor (o instituție financiară nebancară), care îți va oferi acces la lichidități în maximum 24 de ore de la acceptare. De exemplu, pentru o factură în valoare de 10.000 lei, cu scadenta de 30 de zile, Instant Factoring îți oferă 9.700 lei.

Dacă nu vei adăuga scadenta în facturile emise, atunci clienții vor întârzia și mai mult sau chiar nu vor efectua deloc plata. Astfel, este imperativ să menționezi întotdeauna data scadenței și să stabilești de la bun început termenii de plată. 

Data scadenta a facturii este frecvent depășită ori plata se realizează extrem de lent în cazul companiilor mici cu o creștere scăzută a cifrei anuale de afaceri. Inclusiv plățile întârziată trebuie urmărite, ceea ce creează o sarcină administrativă suplimentară pentru companie. 

Nerespectarea scadenței de pe facturi determină efectul de domino, care generează apariția plăților întârziate. Acestea provoacă efecte asupra operațiunilor și a altor elemente cheie, destabilizând bunul mers al afacerii. 

În plus, cash-flow-ul este foarte important, mai ales atunci când vine vorba de lunile grele în care numerarul este scăzut sau când apare o criză. Plățile întârziate pot conduce afacerea într-un mod accelerat către insolvență și chiar faliment. Acoperirea datoriilor survenite în urma efectului de domino solicită consumul de resurse:

• proprii (dacă există), amânând investițiile sau alte proiecte de dezvoltare;
• din surse de finanțare externe (factoring, credite bancare, ș.a.).

Concluzii

Scadenta este un aspect major în managementul creanțelor. În cele din urmă, aceasta are o influență asupra fluxului de numerar, ritmului progresului companiei și imaginii brandului. De aceea, se identifică o nevoie vitală de a stabili clar și de la bun început scadenta și condițiile de plată pentru produsele livrate și/ sau serviciile prestate. 

Dacă și tu te confrunți cu încasarea lentă a creanțelor sau cu clienți care depășesc frecvent data scadenta, apelează acum la Instant Factoring. Specialiștii noștri te ajută să transformi rapid facturile emise către clienți în lichiditățile de care ai nevoie pentru îmbunătățirea situației financiare a companiei tale.

După un an marcat de multe incertitudini și dificultăți pentru mediul de afaceri, întreprinderile mici și mijlocii au fost nevoite să se adapteze unui nou context economic. Pandemia a condus la numeroase schimbări în mediul de business, fapt pentru care antreprenorii au schimbat strategia și au realizat compromisuri financiare. 

Din cauza acestor condiții nefavorabile economiei, începutul anului 2021 a fost unul marcat de fuziuni, preluări, un comportament de consum atipic, dar și de  apariția a numeroase startup-uri inovatoare și parteneriate între companii. 

În prezent, foarte multe companii s-au adaptat contextului economic, iar strategia de business este puternic influențată de dorința de inovare atât din punct de vedere al produselor și serviciilor noi, cât și din perspectiva proceselor financiare. În mod cert, mediul economic și evoluția tehnologică au fost factorii care au schimbat necesitățile oamenilor și implicit al afacerilor.

În rândurile următoare vei afla informații utile despre provocările și oportunitățile din mediul actual de business și cum se adaptează afacerile la aceste tendințe.

Provocări și oportunități în mediul actual de afaceri

Criza generată de Covid-19 a avut un impact major asupra mediului de afaceri. Astfel, antreprenorii au întâmpinat numeroase obstacole în privința bunăstării angajaților, a prevenirii diminuării profitului și totodată a implicării clienților. Din acest motiv, aceștia au realizat multe eforturi pentru a menține echipa unită și pentru a dispune de resurse și sisteme bazate pe noile inovații ale tehnologiei actuale.

Digitalizarea – o cheie importantă pentru un viitor prosper al mediului de business

Digitalizarea este un concept complex care include mai multe înțelesuri și care vizează adoptarea tehnologiei actuale în procesele operaționale, dar și adaptarea rezultatului final ce ajunge la client. În funcție de obiectul de activitate al firmei și necesitățile acesteia, digitalizarea presupune o abordare diferită a întregului proces de business.

Aceasta atrage numeroase avantaje, dat fiind faptul că astăzi orice afacere are nevoie de o parte digitală. Indiferent de piața pe care activezi este nevoie de adoptarea unor soluții digitale în vederea dezvoltării proceselor de business. Pentru unele afaceri, acest aspect este o mare oportunitate, care poate face diferența între reușită sau eșec.

Anul acesta, tot mai multe companii și-au îmbunătățit procesele operaționale apelând la soluții digitale, reușind o optimizare din punct de vedere tehnic și financiar. Însă, pentru unele firme infrastructura digitală rămâne o provocare, în care implementarea unor sisteme inovative implică timp, resurse și un plan strategic bine pus la punct.

Menținerea unui cash-flow stabil – o preocupare constantă a companiilor

Una dintre provocările din acest an cu care se confruntă business-urile se referă la menținerea unui nivel optim al cash-flow-ului. În principal, lipsa unui cash-flow stabil a fost provocat de factori cu mare impact asupra proceselor operaționale, precum

• Diminuarea vânzărilor;
• Imposibilitatea de a accesa surse de finanțare viabile pentru unele business-uri (cele aflate la început de drum);
• Lipsa plăților de încasat sau întârzierea plăților de la clienți;

Este esențială realizarea unei analize constante a cash-flow-ului deoarece aceasta permite:

• O perspectivă privind vânzările realizate;
• Adoptarea unor decizii cu privire la relația cu partenerii firmei;
• Un control mai riguros asupra proceselor de business.

Așadar, cash-flow-ul este vital pentru orice afacere, iar gestionarea lui într-o manieră eficientă va crea premisele unei previziuni financiare necesare dezvoltării unei afaceri.

Accesul la finanțare – O problemă des întâlnită în antreprenoriatul românesc

În mod cert, lipsa lichidității obligă în final compania să apeleze la surse de finanțare, dar care și acestea emit unele obligații de respectat. 

La mare căutare este și obținerea finanțării prin credite bancare sau alte investiții de ordin bancar, însă nu toate companiile se încadrează în cerințele impuse de instituțiile bancare. Cel puțin pentru companiile la început de drum, este foarte greu să obțină o astfel de finanțare. Însă, în prezent,  se regăsesc numeroase oportunități de finanțare, cu diverse avantaje pentru întreprinderile mici și mijlocii. 

O oportunitate în privința finanțării o constă fondurile nerambursabile oferite de instituții europene, dar și microfinanțarea sau factoringul. 

Serviciile de factoring reprezintă o soluție eficientă pentru numeroase companii care se confruntă cu optimizarea încasărilor. Întârzierile privind încasările de la clienții și partenerii firmei  înseamnă un dezechilibru la nivelul cash-flow-ului, care poate avea repercursiuni asupra întregii activități de business. Având oportunitatea de a apela la această soluție de finanțare, numeroși antreprenori au garanția unei gestionări a creanțelor/ facturilor într-un mod mult mai sigur, eficient și de durată.

Adaptarea business-ului la mediul de afaceri actual

Pentru a face față tuturor provocărilor din mediul economic actual, companiile trebuie să-și alinieze business-ul la tendințele din piața în care activează. În vederea asigurării unei continuități a activității pe care o desfășoară, antreprenorii trebuie să își adapteze strategia de afaceri în contextul unei evoluții tehnologice generate de noile inovații apărute. Firmele au fost în situația de a-și regândi planul strategic de dezvoltare urmărind ca direcții de adaptare a afacerii:

• Diminuarea costurilor pentru a echilibra fluxul de numerar necesar funcționării proceselor operaționale;
• Realizarea unor produse/ servicii inovative în vederea creșterii portofoliului;
• Optimizarea proceselor de business pentru a crește eficiența firmei;
• Apelarea la surse de finanțare sigure care să protejeze afacerea de riscuri financiare;
• Investirea în soluții digitale pentru dezvoltarea activității desfășurate;
• Analiza portofoliului de clienți în vederea verificării respectării obligațiilor față de companie;
• Orientarea afacerii către mediul online pentru a garanta un flux de noi clienți.

În prezent, firmele trebui să se adapteze la un mediu de afaceri mult mai competitiv și dinamic. Din acest motiv, este primordial să acorde atenție noilor schimbări din viața economică și să își adapteze strategia de afaceri ținând cont de factorii ce pot influența buna funcționare a activității. Totodată, este esențial ca firmele să valorifice oportunitățile ce se ivesc pe piața pe care activează.

Concluzii

Schimbărilor apărute în mediul de afaceri au determinat firmele să se adapteze contextului nou al economiei pentru atingerea exigențelor pieței. În prezent, companiile se confruntă cu numeroase provocări în ceea ce privește:

• dezvoltarea afacerii;
• concurența;
• comportamentul variabil al consumatorilor;
• menținerea stabilă a cash-flow-ului. 

Din perspectiva oportunităților, firmele își pot îmbunătăți procesele operaționale datorită digitalizării. Ca direcții strategice, agenții economici urmăresc o dezvoltare a relațiilor cu clienții și partenerii și totodată o stabilitate financiară. În acest sens, aceștia devin mult mai prudenți din perspectiva riscurilor financiare.

Pandemia COVID-19 a provocat numeroase schimbări economice profunde atât la nivel internațional, cât și național. Similar cu alte perioade incerte din perspectivă economică, criza actuală a condus la o scădere considerabilă a activității comerciale, întreruperi ale producției, creșterea ratei șomajului și la sporirea nivelului de datorii. 

De asemenea, a provocat o deficiență de lichiditate pentru întreprinderi, care a diminuat capacitatea de îndeplinire a obligațiilor de plată a datoriilor, determinând situații de insolventa. Astfel, în prima parte a anului 2021, piața a fost caracterizată de o sporire a numărului de insolvențe cu 6,82% față de aceeași perioadă a anului trecut, înregistrându-se 1410 astfel de situații pentru companii și PFA-uri.

Descoperă în rândurile următoare ce este insolventa, care sunt cauzele și cum poate fi prevenit un astfel de dezechilibru.

Ce este insolventa?

Insolventa apare în momentul în care patrimoniului debitorului nu dispune de suficiente fonduri bănești pentru acoperirea datoriilor certe, lichide și obligatorii, societatea ajungând la un grad ridicat de îndatorare.

Există două situații în acest sens:

1. Când după 60 de zile de la termenul de plată, debitorul nu își achită datoria față de creditor, vorbim de o prezumție relativă de insolvent;
2. Când este dovedită incapacitatea de plată la scadență a datoriilor obligatorii cu resurse bănești disponibile, este vorba despre insolventa inevitabilă.

Pe de altă parte, procedura de insolventa se referă la modalitatea prin care debitorul aflat în insolventa va fi supus, după o anumită perioadă de verificare, într-un mecanism judiciar de reorganizare și în faliment sau separat, într-una dintre cele două situații.

Care este cadrul legislativ?

Principalele legi care reglementează insolvența și metodele de prevenire este Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, modificată prin OG nr. 88/2018  și Legea nr. 85 din 2006 privind procedura insolvenței.

Cine poate aplica insolventa?

Autoritățile care au dreptul de a aplica procedura de insolventa sunt:

• Instanțele judecătorești
• Judecătorul-sindic
• Administratorul judiciar
• Lichidatorul judiciar

Aceste entități sunt responsabile de realizarea promptă a tuturor activităților și actelor vizate de legislația în vigoare, precum și de respectarea tuturor drepturilor și obligațiilor celor implicați în cadrul procedurii desfășurate.

Cine poate fi supus procedurii de insolventa?

Legislația prevede că procedura de insolventa poate fi aplicată tuturor agenților economici sau persoanelor fizice autorizate care desfășoară activități economice sau profesionale, ce nu au capacitatea de a-și acoperi datoriile.

Cu toate acestea, entitățile care nu prezintă riscul de a fi supuse unei astfel de proceduri sunt:

• Persoane care nu efectuează profesii liberale;
• Entități care dispun de un regim special de insolventa;
• Forme de învățământ preuniversitar și universitar;
• Institute naționale de cercetare și dezvoltare;
• Instituții ale Academiei Române.

Care sunt cauzele insolvenței?

Motivele pentru care o societate comercială poate ajunge în incapacitate de plată în timpul unui exercițiu financiar sunt multiple. Principalii factorii care determină apariția acestui deficit sunt de natură economico-socială sau concurențială:

• Scopul afacerii și ambiția antreprenorului nu sunt la nivelul la care ar putea determina performanța în business;
• Nu există suficiente fonduri financiare pentru îndeplinirea obiectului de activitate;
• Facturile emise către clienți nu sunt încasate la timp;
• Dobânzile și alte cheltuieli generate de deprecierea monedei naționale cresc;
• Concurenții interni/ internaționali lansează produse substituibile;
• Instituțiile financiare cu care societatea colaborează intră în faliment;
• Principalul furnizor de materii prime, materiale și servicii ajunge în faliment;
• Concurența atrage principalul client al societății;
• Valoarea acțiunilor se diminuează (în cazul companiilor listate la Bursă);
• Societatea se supraîndatorează prin apelarea la prea multe credite bancare;
• Există un management defectuos în cadrul societății;
• Cererea de produse și servicii oferite de societate se diminuează semnificativ;
• Se înregistrează constant pierderi în exercițiile financiare;
• Concurența neloială poate provoca dezechilibre financiare, etc.

Care sunt efectele insolvenței?

Atunci când o companie este insolventă, există o serie de consecințe care pot afecta societatea:

1. Efecte asupra angajaților:

• au loc restructurări, încheierea contractelor de muncă realizându-se ținând cont de Codul Muncii;
• salariații capătă statutul de creditor deoarece compania nu are capacitatea de a le plăti salariile și alte drepturi salariale.

2. Efecte asupra managementului:

• managerii își pierd dreptul de luare a deciziilor, dar sunt nevoiți să colaboreze cu celelalte părți implicate în procedura de insolvență pentru a furniza informațiile necesare;

3. Alte efecte:

• facturile către furnizori și datoriile către instituțiile financiare sau stat nu sunt achitate la timp;
• achizițiile de materii prime și materiale sunt întrerupte, destabilizându-se întreaga activitate, etc.

Cum poate fi combătută insolvența?

Până la urmă, insolvența nu urmărește atragerea companiei în faliment și ulterior închiderea ei, ci are rolul de a readuce business-ul pe linia de plutire ținând cont de un plan. 

În cazul în care business-ul tău ajunge în insolvență, este necesar să iei măsuri rapide. Una dintre cele mai mai  indicate căi prin care poți adresa această dificultate se referă la identificarea unei noi surse de finanțare, care să-ți permită continuarea activităților. 

Printre altele, serviciul de factoring este o soluție optimă de finanțare a activității, care are în vedere vânzarea facturilor emise clienților către un factor astfel încât să obții cât mai repede banii necesari pentru acoperirea datoriilor. Nu doar că ai posibilitatea de a vinde un număr nelimitat de facturi (indiferent de scadența lor), dar prin factoring poți diminua efectul de domino provocat de neîncasarea la scadență a facturilor lansate.  

Cum poate fi prevenită insolvența?

Din păcate, insolvența este un moment în care foarte multe companii ajung din cauza unei perspective nerealiste a întregii activități și a unei structuri manageriale ineficiente. De aceea, pentru a preveni dezechilibrul afacerii, este necesar să ai:

• o structură organizatorică care să favorizeze luarea deciziilor corespunzătoare pentru asigurarea performanței;
• o evidență clară a tot ce înseamnă venituri și cheltuieli și implicit o evaluare constantă a cash-flow-ului.

Tot în legătură cu fluxul de numerar este și necesitatea de a avea un sistem de monitorizare și gestionare a portofoliului de clienți cu care colaborezi. Fie că apelezi la o companie de factoring, fie că ai un departament intern, administrarea și evaluarea partenerilor de business are rolul de a îmbunătăți situația financiară și de a preveni posibilele erori. De asemenea, ai în vedere și ceilalți parteneri implicați (furnizori, autorități, salaiați) întrucât aspectele intrinseci pot influența bunul mers al business-ului tău. 

Planificarea joacă și ea un rol esențial în prevenirea insolvenței. Creând un plan, ai posibilitatea de a previziona schimbări critice și de a implementa aproape instant măsuri de redresare a activității. De exemplu, în situația în care o companie identifică un potențial risc de creștere a datoriilor într-un anumit interval de timp, ea ar putea să-și creeze un fond de rezervă sau de provizioane.

În contextul unei dezvoltări echilibrate a sistemului financiar, bonitatea companiilor joacă un rol esențial. Aceasta este cea care atesta printre altele fiabilitatea si stabilitatea acestora.

Având în vedere incertitudinile existente în mediul economic actual se subliniază importanța monitorizării și evaluării performanțelor agenților economici și credibilitatea lor pe piața în care activează. 

Reprezentând o premisă importantă pentru dezvoltarea unor parteneriate de succes, bonitatea crește șansele de a aborda mai multe oportunități financiare. 

Ce înseamnă bonitate din perspectivă financiară?

Conceptul de bonitate este unul complex și presupune capacitatea operatorilor economici de a-și îndeplini obligațiile de plată. Bonitatea este privită ca un nivel de apreciere pe care instituțiile financiare le acordă acestora în cazul manifestării intenției de a apela la finanțare. 

În cele mai multe cazuri, această apreciere este acordată companiilor care solicită un credit de la bancă. 

Din perspectivă mai largă, bonitatea reflectă atât nivelul de solvabilitate și stabilitate financiară a unei companii, cât și comportamentul acesteia în respectarea angajamentelor asumate față de parteneri, în urma unor colaborări. 

Pentru numeroși antreprenori aflați la început de drum, construirea unei credibilității este una dintre prioritățile avute în vedere. Credibilitatea este cea care poate deschide numeroase oportunități în dezvoltarea unui business. 

De ce este importantă bonitatea pentru o companie?

Bonitatea este o cheie esențială în protejarea intereselor comerciale.  Aceasta are o influență majoră în consolidarea eficientă a credibilității financiare. 

Ea joacă un rol esențial în obținerea încrederii și a sprijinului instituțiilor financiare și a consolidării relațiilor cu partenerii de afaceri. 

De cele mai multe ori, bonitatea financiară are o contribuție majoră în dezvoltarea unui business, ea influențând accesul la diferite surse de finanțare sau instrumente financiare și bancare.

Cum este stabilit raportul de bonitate financiară?

Raportul de bonitate financiară este unul dintre instrumentele necesare în activitatea de analiză. Raportul este folosit pentru a obține o imagine asupra performanțelor înregistrate de o companie sau de partenerii ei de business. 

Instituțiile financiare stabilesc eligibilitatea agenților economici care apelează la finanțare, în urma analizării unor indicatori de performanță. 

Analiza raportului de bonitate financiara presupune o evaluare a capacității de plată a obligațiilor, fiind privită din două perspective, și anume:

• Lichiditatea – exprimă capacitatea companiei de a-și plăti obligațiile curente ce vor deveni scadente pe o perioadă scurtă de timp;
• Solvabilitatea – indică capacitatea firmei de a-și onora obligațiile pe termen lung.

Cu alte cuvinte, se au în vedere performanțele financiare și stabilitatea din punct de vedere economic a clienților. Astfel că în analizarea bonității, se pot lua în vedere indicatori precum:

• Cifra de afaceri;
• Coeficientul de lichiditate;
• Profitul brut/net;
• Obligațiile de plată actuale (termene respectate, intarzieri la rambursare etc.);

Un factor ce atestă capacitatea de acoperire a obligațiilor curente sau viitoare este situația fluxului de numerar. Nivelul de cash-flow oferă numeroase informații utile ce privesc modul de gestionare a fondurilor și evoluția companiei din perspectivă financiară.

Ce factori non-financiari se au în vedere la analiza credibilității unui client?

Analiza aspectelor non-financiare reprezintă de fapt o consolidare a rezultatelor dobândite în urma analizei indicatorilor financiari. 

Este esențial o trecere în revistă a acestor aspecte, ele reprezentând cheia către formarea unor opinii cu privire la reputația clientului pe piața în care activează.

Cu alte cuvinte, prin valorile transmise, produsele și serviciile oferite, transparența în relația cu partenerii de afaceri, instituțiile financiare  și nu numai, își pot consolida analiza privind bonitatea clientului.

Din perspectivă non-financiară, acești factori pot fi interni sau externi. Cei interni vizează:

• Sistemul de management, cu accent pe competențele profesionale, experiența, modul de organizare al companiei, prestigiul la nivel național și internațional etc.
• Eficiența proceselor operaționale, cu focus pe progresul înregistrat pe piață, relația cu partenerii firmei, resurse, politici implementate etc.
• Istoricul relațiilor financiare, cu accent pe existența unor datorii bancare, rentabilitatea relațiilor anterioare cu instituții financiare, istoricul plăților publice etc.

Ca factori externi, se pot analiza particularitățile pieței în care clientul activează, reglementările legale cu impact asupra activității desfășurate de client etc.

Atât factorii interni, cât și cei externi au o contribuție majoră în luarea unor decizii cu privire la bonitatea clienților. Este primordială și analiza acestor aspecte non-financiare pentru o evaluare responsabilă și eficientă a credibilității clientului.

Factoringul – O soluție eficientă ce contribuie la performanța financiară a companiilor

În contextul unui mediu economic instabil, problematica riscului financiar intensifică nesiguranța antreprenorilor cu privire la desfășurarea echilibrată a activității lor. Pentru afacerile la început de drum, lipsa capitalului poate determina probleme privind îndeplinirea obligațiilor financiare, contribuind astfel la pierderi considerabile. 

Însă, indiferent de stadiul business-ului, instabilitatea economică și bonitatea colaboratorilor pot avea un impact semnificativ asupra fluxului continuu al firmei privind încasările și plățile. 

Astfel, compania are nevoie de o sursă de finanțare viabilă, care să-i asigure continuitatea pe piața în care activează. Însă, pentru a apela la o sursă de finanțare este necesară o evaluare rațională a performanțelor înregistrate pentru a avea certitudinea unei decizii favorabile pentru firmă.

Instituțiile bancare acordă credite în condiții mai riguroase și în baza unei analize minuțioase a situației economico-financiare a solicitantului. În contextul dat, bonitatea financiară are o influență considerabilă asupra deciziei finale de finanțare.

Din acest motiv, din ce în ce mai mulți antreprenori aleg un mod de finanțare modern, ce nu necesită numeroase condiții de îndeplinit. 

În orice business există o presiune a facturilor și dificultăți în obținerea unui nivel optim de cash-flow, fapt pentru care antreprenorii utilizează factoringul ca o opțiune sigură și eficientă de a garanta un flux de numerar. 

Pentru afacerile în faza de start up, apelarea la servicii de factoring se dovedește a fi o soluție care contribuie cu numeroase avantaje incontestabile privind îmbunătățirea proceselor operaționale și a relațiilor cu partenerii lor.

Factoringul nu dezvoltă relația doar cu clienții, ci și cu furnizorii. Având posibilitatea unei plăți instante a facturilor restante, o companie va putea să își onoreze obligațiile către furnizor la termenul stabilit sau chiar mai devreme. Totodată, factoringul ajută și la recunoașterea bonității clienților și protecție în fața unor riscuri de neplată.

Concluzii

În esență, conceptul de bonitate reflectă comportamentul de plată al companiilor și credibilitatea în fața partenerilor ei, fiind un factor important în susținerea relațiilor de business. 

În acest context, companiile trebuie să își concentreze atenția asupra soluțiilor de finanțare sigure și eficiente și a relațiilor cu partenerii lor în maniera în care să influențeze pozitiv performanțele financiare.

Companiile mici și mijlocii sunt recunoscute ca elemente importante al dezvoltării economice și o componentă critică în efortul de a scoate țările din sărăcie. Cu toate acestea, caracteristicile pieței și legislația împiedică dezvoltarea lor.

Pentru a deschide un business, pentru a-i menține activitatea în parametri optimi și pentru a-i crește profitabilitatea, accesul la finantare reprezintă un aspect primordial în viața acestor companii. Totuși, problema majoră cu care ele se confruntă se referă la faptul că, adesea, accesul la finanțare este obstrucționat de mai mulți factori. 

Rolul IMM-urilor și importanța accesului la finantare

Întreprinderile mici și mijlocii joacă un rol important în multe aspecte ale societății, printre care:

• Stimularea economiei;
• Crearea coeziunii sociale;
• Contribuirea la produsul intern brut;
• Generarea de venituri;
• Creșterea numărului de locuri de muncă;
• Producție;
• Inovație în tehnologie.

Din moment ce IMM-urile au un potențial extraordinar în ceea ce privește dezvoltarea durabilă a unei societăți, autoritățile susțin și promovează antreprenoriatul. Totuși, una dintre criteriile esențiale în înființarea și menținerea business-urilor se referă la posibilitatea de finanțare. 

Accesul la finanțare se referă la capacitatea persoanelor fizice sau juridice de a obține resurse financiare, prin credite, depozite, asigurări, factoring, etc. Sursele de finanțare sunt cele mai lichide active din bilanțul unei companii și pot fi utilizate pentru:

• Investiții și implicit dezvoltarea afacerii;
• Acoperirea cheltuielilor curente;
• Supraviețuire în perioadele critice.

În lipsa unor surse de finanțare interne, accesul la finantare este esențial pentru menținerea activității sau pentru dezvoltarea afacerii. Cu toate acestea, cele mai multe astfel de companii nu au posibilitatea de a obține finanțarea necesară, fiind una dintre principalele bariere cu care acestea se confruntă.

Tendințe privind accesul la finantare și sursele de finantare disponibile

Accesul la finanțare a început să fie obstrucționat din 2008, când criza financiară a provocat schimbări uriașe privind criteriile de acordare a creditelor pentru IMM-uri. Atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare, aceste companii se luptă să acceseze fonduri din cauza:

• cerințelor excesive stabilite de instituțiile de creditare;
• a indisponibilității unor fonduri suficiente pentru a acoperi cererea;
• forței economice care îngreunează procesul de strângere de fonduri pentru aceste întreprinderi.

Cu cât firma este mai mică, cu atât are mai multe dificultăți în a obține finanțare. Studiile arată că, spre deosebire de microîntreprinderi, întreprinderile cu peste 50 de angajați nu se preocupă de posibilitatea de respingere privind accesul la finanțare. 

De asemenea, în SUA, instituțiile financiare consideră că firmele mici prezintă un risc mai ridicat în ceea ce privește rambursarea împrumuturilor. De aceea, această categorie de companii este descurajată să solicite împrumuturi prin:

• aplicarea unor rate mari ale dobânzii;
• stabilirea unei scadențe de rambursare mai scurte;
• fixarea unor cerințe mai stricte privind garanțiile.

Astfel, IMM-urile nu mai privesc împrumuturile bancare tradiționale ca pe o soluție. Cercetările în domeniu au oferit o serie de motive pentru care aceste firme se străduiesc să obțină fonduri:

• sectorul de activitatea care prezintă un risc ridicat;
• dependență excesivă de finanțare externă;
• lipsa activelor de utilizat pentru garanții;
• lipsa conexiunilor în sistemul financiar;
• cunoașterea precară a opțiunilor de finanțare;
• managementul defectuos;
• costul ridicat privind găsirea unei surse de finanțare în conformitate cu nevoile business-ului.

Tendințe privind metodele de finantare

În acest sens, finanțarea tradițională este înlocuită cu metode de finanțare bazate pe tranzacții anterioare (impozite, creanțe, etc).

Analiza informațiilor de tip Big Data permite instituțiilor financiare (mai ales celor nebancare) să înțeleagă mai bine riscul de credit al unui IMM și să ofere finanțarea potrivită în timp util și pe un program personalizat, fără garanții. Un exemplu de astfel de finanțare este factoring-ul, care vizează facturile emise către clienți și neplătite la timp.

Conform unui sondaj privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România, realizat de BNR, principalele surse de finanțare la care companiile au apelat în perioada iunie 2019 – mai 2020 sunt:

• reinvestirea profitului;
• vânzarea de active;
• credite de la acționari;
• majorări de capital;
• descoperit de cont bancar;
• linii de credit;
• leasing financiar;
• factoring.

Totodată, se observă că interesul pentru creditul comercial și descoperitul de cont bancar a scăzut comparativ cu cel pentru reinvestirea profitului atât în cazul IMM-urilor, cât și corporațiilor. În ceea ce privește optarea pentru leasing financiar sau factoring, aceste opțiuni cunosc o creștere în ambele categorii de companii.

Factorii care influențează accesul la finanțare 

Elementele care influențează capacitatea de a accesa finanțare pot fi clasificate astfel:

a. Caracteristicile firmei 

Implică localizarea companiei, vârsta, dimensiunea, tipologia afacerii, imposibilitatea de a produce garanții care împiedică accesul la finanțare. 

Locația firmei are o legătură evidentă cu accesul la piață, aprovizionare și la alte resurse, cum ar fi surse de finanțare, forța de muncă și terenurile. Astfel, firmele situate în locații urbane pot avea un acces mai facil la finanțare decât firmele situate în locații rurale. 

Dimensiunea companiei influențează considerabil proporția datoriilor în structura capitalului firmei, întrucât activele reale tind să influențeze accesibilitatea la datorii lungi ori de câte ori este necesar. Din acest motiv, accesul la finanțare este limitat pentru IMM-uri, acestea orientându-se spre opțiuni precum cea de factoring. 

Vârsta este un alt factor care afectează posibilitatea de a accesa diverse forme de finanțare. Astfel, firmele aflate la început de drum întâmpină adesea obstacole în procesul de accesare a finanțării cauza lipsei de informații. Totodată, aceste întreprinderi se confruntă cu dificultăți de acces la finanțele externe din cauza lipsei de active care să fie gajate ca garanție.

b. Caracteristici financiare

Se referă la capacitatea de rambursare a împrumutului, disponibilitatea surselor de finanțare, capacitatea de a prezenta un plan de afaceri, starea actuală a capitalului, rata dobânzii, capitalul inițial investit în afacere, etc.

Termenii și condițiile nefavorabile, cum ar fi perioadele scurte de rambursare și procesul birocratic îndelungat, sunt unele dintre cele mai mari obstacole cu care se confruntă IMM-urile. 

În plus, creșterea ratei dobânzii obligă companiile mai mici să-și minimizeze stocurile, determinând scăderea drastică a nivelului de vânzări și experimentarea unor costuri ridicate de producție. În cele din urmă, aceste efecte produc schimbări la nivelul cifrei de afaceri și împiedică posibilitatea de a obține noi surse de finanțare.

c. Caracteristici antreprenoriale 

Includ pregătirea educațională, competența managerială, capacitatea de construire a relațiilor de business, etc. Studiile arată că antreprenorii calificați, cu studii corespunzătoare și cu capacitatea de a construi relații cu instituțiile financiare, au acces facil la credite, beneficiind astfel siguranța de a gestiona fondurile împrumutate în scopuri comerciale.

d. Caracteristici macroeconomice

Implică puterea economică, oferta de bani, nivelurile de rentabilitate și randament disponibile, nivelul de adaptare, rata inflației, incertitudinea industriei și a pieței, crizele economice sau sanitare, precum și măsurile legislative.

Începerea unei afaceri reprezintă pentru mulți antreprenori un pas important, însă cei mai mulți nu știu că menținerea ei în parametri optimi este de fapt cea mai mare provocare. După inițierea unei afaceri, apar numeroase provocări care pot destabiliza bunul mers al operațiunilor.

A fi antreprenor este un vis la care aspiră mulți oameni, însă există o serie de lucruri de care trebuie să ții cont pentru a evita aceste obstacole sau pentru a diminua efectele produse de ele.

Descoperă în rândurile următoare care sunt principalele provocări cu care se confruntă antreprenorii după ce încep un business și ce soluții sunt recomandate în acest sens.

1. Lipsa de suport

Dacă ai trecut de etapa lansării, probabil că te aștepți ca lucrurile să meargă eficient de la sine. Cu toate acestea, atât business-ul, cât și antreprenorul au nevoie de sprijin. Pe de o parte, afacerea are nevoie de suport financiar, uman și tehnologic. Pe de altă parte, proprietarul afacerii (mai ales dacă nu are experiență) necesită un mentor sau un consilier care să îi ghideze pașii către îndeplinirea obiectivelor și misiunii firmei. 

În lipsa unui sprijin, antreprenorul poate fi descurajat de amploarea activității sau a dificultăților întâmpinate în contextul menținerii stabilității afacerii.

Soluție: se recomandă să apelezi la un mentor sau la alți antreprenori care au trecut prin situații asemănătoare. Aceștia te vor ghida spre o modalitate de a trece peste aceste dificultăți. Sfaturile și informațiile de care dispun ei o să-ți ofere inspirația de care ai nevoie pentru a continua misiunea firmei.

2. Administrarea resurselor financiare

Una dintre motivele pentru care afacerile eșuează în primii ani de la lansare vizează lipsa unei gestiuni clare a resurselor financiare. Adesea, proprietarii de afaceri nu își separă conturile companiei de cele personale, motiv pentru care tind să epuizeze resursele financiare ale firmei pe lucruri personale.

Cheltuielile inițiale pentru activități redundante nu fac decât să consume sume de bani care ar putea fi investiți sau folosiți pentru acoperirea unor costuri curente (achiziții de materie primă, salarii, etc). 

Gestionarea banilor devine și mai importantă când desfășurarea obiectului de activitate a afacerii generează cheltuieli, iar vânzarea de produse și prestarea de servicii se finalizează cu obținerea de venituri. Totuși, în unele situații, creanțele nu sunt încasate la timp, însă cheltuielile continuă să se acumuleze.

În lipsa unor rezerve sau a altor planuri de back-up, antreprenorii sunt nevoiți să apeleze la surse externe de finanțare pentru a acoperi costurile și a asigura continuarea afacerii.

Soluție: Este vital să ai o evidență clară a fluxului de cash în cadrul companiei tale. În cazul în care te confrunți cu dificultăți în ceea ce privește încasarea la timp a facturilor emise către clienți, poți apela la factoring. Nu doar că vei beneficia instant de cash, dar vei putea efectua plățile către furnizori, personal și alte entități. Astfel, se asigură menținerea desfășurării obiectului de activitate în condiții de profitabilitate. 

3. Lipsa unui plan și a unei strategii clare

Cu toate că s-ar putea să ai o imagine despre ceea ce vrei să obții, există posibilitatea să ajungi într-un punct în care nu vei putea alinia obiectivele afacerii cu imaginea respectivă sau măsurile luate să nu conducă spre îndeplinirea obiectivelor. Ba mai mult, afacerea ta poate fi expusă unor riscuri sau pot să apară probleme la care nu te-ai fi gândit vreodată.

Soluție: Trebuie să abordezi rațional, dar cât mai curând posibil aceste probleme, în timp ce te vei focusa pe continuarea activității. Revizuiește planul de afaceri, strategia și tacticile ținând cont de o cercetare de piață. Acest lucru te va ajuta să descoperi dacă schimbarea abordării permite îndeplinirea obiectivelor afacerii.

4. Câștigarea încrederii clienților

Atragerea clienților și câștigarea încrederii lor reprezintă sarcini destul de dificile pe care companiile se bazează pentru a-și construi o bază puternică de clienți. Aceste sarcini sunt cele care asigura menținerea business-ului după lansare. Un portofoliu de clienți satisfăcuți pe deplin va contribui la dezvoltarea afacerii. Totodată, va susține construirea loialității față de brand, menită să conducă business-ul către performanță.

Într-o lume în care majoritatea companiilor vizează acest obiectiv, consumatorii sunt sceptici și nu se vor orienta către brandul tău dacă nu vei lua măsurile corespunzătoare.

Soluție: pentru a atrage clienți și pentru a le câștiga încrederea, ar trebui să implementezi o filosofie centrată pe client. Este necesar ca stabilirea strategiilor și luarea deciziilor să se realizeze ținând cont de profilul consumatorului.

5. Focusarea pe păstrarea clienților

După crearea unei baze consistente de clienți care să asigure profitabilitatea afacerii, este vitală păstrarea celor loiali. De cele mai multe ori, antreprenorii consideră că succesul depinde doar de atragerea unor noi clienți. Însă, cumpărăturile repetate efectuate de clienții loiali permit consolidarea cifrei de afaceri și implicit notorietatea pe piață. Adesea atragerea noilor clienți este mai costisitoare decât păstrarea clienților vechi.

Soluție: pentru a valorifica comportamentul de cumpărături repetate, companiile pot oferi avantaje speciale (reduceri, oferte personalizate, cadouri). De asemenea, ele pot organiza concursuri și evenimente în vederea fidelizării clienților. Acordă atenție recompensării loialității reale și nu clienților care efectuează un număr de achiziții sau care cheltuiesc o anumită sumă de bani.

6. Acces dificil la finanțare

Accesul la finanțare este vital în viața unei afaceri. Însă, acest aspect este împiedicat de o serie de factori precum vârsta și dimensiunea firmei. Accesul la finanțare este dificil pentru companiile aflate la început de drum, întrucât lipsa de informații și de active care să fie utilizate drept garanție reprezintă riscuri pentru instituțiile financiare bancare. 

Astfel, ele nu sunt dispuse să acorde start-up-urilor împrumuturi la fel de ușor ca marilor companii. În plus, ratele mari ale dobânzilor și birocrația excesivă limitează interesul noilor companii de a accesa astfel de surse.

Soluție: când finanțarea tradițională nu este o opțiune rentabilă, companiile pot apela la variante pe termen scurt de finanțare. Acestea se bazează pe valorificarea creanțelor neîncasate. Una dintre aceste alternative se referă la factoring, care implică acces rapid la lichidități, costuri 100% transparente, fără birocrație excesivă.

7.Amenințări privind securitate datelor

Creșterea numărului de cazuri de furt de date și de încălcare a securității solicită implementarea unor soluții digitale care să asigure securitatea cibernetică. 

Soluție: Este imperativ să implementezi o aplicație de protecție a datelor atât pentru siguranța companiei, cât și pentru cea a clienților. Se recomandă să efectuezi periodic copii de siguranță a datelor și să investești în servere și procesatoare de plăți sigure.

Conceptul de incluziune financiara constă în ideea că populația și companiile au acces la produse și servicii financiare sigure, potrivite necesităților lor, fiind furnizate într-o manieră rațională și viabilă. 

Incluziunea financiară prezintă un înțeles mult mai larg, care include nu doar accesul la aceste servicii, ci și aspecte legate de educația financiară, creșterea calității vieții sau dezvoltarea economiei la nivel macroeconomic.

În contextul economic actual, noțiunea de incluziune financiara vizează și nivelul calității serviciilor financiare digitale, dar și siguranța utilizatorului în momentul accesării acestora.

Evoluția economică a țării poate fi evaluată și prin prisma serviciilor financiare oferite agenților economici. 

În ultimii ani se constată că România a efectuat numeroase progrese considerabile în ceea ce privește accesarea serviciilor financiare. Datorită interesului crescut pentru astfel de servicii, instituțiile financiare publice au realizat eforturi în vederea creării unei strategii naționale privind educația financiară, necesară răspunderii nevoilor populației și a întreprinderilor.

Ce înseamnă incluziune financiara?

Conform definiției oferite de Banca Mondială, incluziunea financiară reprezintă un proces prin intermediul cărora populația și întreprinderile pot accesa într-o manieră transparentă și la un cost corect, diverse produse și servicii financiare necesare necesităților legate de credite bancare, asigurări, investiții etc. Cu alte cuvinte, aceasta reprezintă calea de a avea acces la aceste servicii furnizate de instituțiile din aria financiară. 

În prezent, incluziunea financiară vizează:

• Accesul constant la servicii financiare digitale;
• Obiectivitate din perspectiva abordării sistemelor financiare pentru toți membrii societății;
• Operațiuni securizate necesare atât companiilor, cât și populației să își desfășoare activitatea cu încredere.

Ce avantaje oferă incluziunea financiară unui business?

Numeroase studii au arătat faptul că incluziunea financiară a permis antreprenorilor să își extindă afacerile și să investească în dezvoltarea ei. Datorită incluziunii antreprenorii au putut să-și gestioneze eficient riscurile și să adapteze strategia de business mediului economic actual.

Practic, prin intermediul incluziunii financiare este posibil accesul la fonduri atât pentru înființare, cât și pentru dezvoltarea unui business.

Pentru o afacere,  incluziunea financiară a facilitat accesul la numeroase servicii financiare și la surse de finanțare sustenabile. Acestea având o contribuție la îmbunătățirea cash-flow-ului și implicit la obținerea performanței. 

Totodată a permis obținerea unei lichidități necesare derulării activităților și o efectuare a plăților în cel mai sigur mod posibil. Un alt avantaj oferit de incluziune constă în ramificarea instrumentelor de investiții. Acest lucru a permis optimizarea procesului de gestionare a riscului financiar.

Ce factori influențează gradul de incluziune financiara?

În prezent există un interes major în ceea ce privește conceptul de incluziune financiara, în baza politicilor globale care promovează sistemele financiare incluzive și creșterea sustenabilă. Factorii care influențează nivelul de incluziune financiara pot fi de natură diferită. Cu alte cuvinte, factorii sunt elemente cheie din structura relațiilor pe care o companie le stabilește pe piața în care activează. 

Printre principalii factorii cu influență asupra gradului de incluziune menționăm:

Educația financiară 

La nivel mondial este accentuată importanța educației financiare, ca element cheie ce favorizează creșterea nivelului de incluziune financiară. Prin educație se poate cunoaște și înțelege produsele și serviciile financiare, stimulând astfel formarea unui comportament sustenabil și rațional. Având un bagaj informațional solid, toți membrii societăți vor utiliza responsabil și eficient aceste soluții financiare. Astfel, se obțin avantaje incontestabile în ceea ce privește prosperitatea lor economică. 

Pentru un business, educația financiară are o contribuție în stabilirea unui management al riscurilor, care să urmărească o stabilitate a finanțelor. Astfel, fiind îmbunătățit modul de gestionare a riscurilor, compania poate accesa diferite soluții de finanțare în vederea dezvoltării business-ului.

Este de la sine înțeles că adoptarea unor decizii de business trebuie realizată în baza unei educații financiare, mai ales într-un mediu economic caracterizat de  incertitudini. 

Digitalizarea 

Datorită progresului tehnologic înregistrat a fost posibilă și o evoluție a tranzacțiilor financiare în contextul unei dezvoltări a securității și a gestionării datelor. Digitalizarea a favorizat accesul mult mai facil la serviciile financiare. Totodată, a permis companiilor să își dezvolte procesele operaționale prin intermediul unor soluții digitale. 

Digitalizarea a permis noi oportunități pentru companii. Mai exact, de la modul de transmitere a informației până la furnizarea serviciilor financiare, aceasta a reușit optimizarea sistemelor digitale. 

Astfel, datorită digitalizării s-au dezvoltat sistemele de plăți și infrastructura pieții, serviciile financiare fiind mult mai accesate de către companii.

Încrederea în sistemul financiar

Pentru o creștere a nivelului de incluziune financiară, companiile trebuie să capete încredere în soluțiile digitale puse la dispoziție de furnizorii de servicii financiare. În mod cert, pentru a exista o stabilitate a pieței financiare și o eficiență a sistemului economic este important să existe un nivel ridicat de transparență și încredere între clienți și instituțiile financiare.

Factoring – O soluție financiară inovatoare pentru creșterea incluziunii

Tehnologia de astăzi a devenit un factor cheie pentru promovarea incluziunii financiare într-o manieră sustenabilă pentru piețele în curs de dezvoltare. 

Din ce în ce mai multe companii au început să beneficieze de oportunitatea de a accesa servicii financiare digitale, reușind să își dezvolte eficient procesele operaționale. 

Datorită inovației tehnologice au apărut numeroase soluții financiare ce au fost implementate la nivel de business, acest lucru având un impact pozitiv asupra nivelului de cash-flow. 

Spre exemplu, companiile pot transforma într-o manieră sigură și eficientă facturile în lichidități cu ajutorul unui sistem online automatizat. Serviciile financiare de tip factoring reprezintă în prezent una dintre soluțiile prin care mulți antreprenori își protejează business-ul. Mai precis, prin intermediul factoringului firmele:

• Își garantează un capital necesar pentru continuarea proceselor de business;
• Își îmbunătățesc indicatorii financiari;
• Își protejează business-ul de riscuri financiare;
• Își îmbunătățesc relațiile cu partenerii acesteia.

Pentru companiile noi intrate pe piață, factoringul este soluția eficientă de finanțare, datorită modalității rapide de obținere a lichidității, fiind eliminate aspectele legate de birocrație, garanții și alte resurse importante. Practic, prin intermediul acestei soluții financiare, firmele își îmbunătățesc procesele operaționale și își dezvoltă un comportament responsabil privind managementul riscurilor.

Din perspectiva incluziunii financiare, serviciile de factoring reprezintă o soluție financiară ce dezvoltă eficient tranzacțiile unei entități financiare. Introducerea unor tehnologii în sectorul financiar contribuie la un grad mai ridicat de transparență și încredere în ceea ce privește tranzacțiile financiare și confidențialitatea datelor.

Astfel de soluții financiare oferă încredere participanților și totodată garantează o stabilitate a piețelor.